Rapoartele GRECO - subiective, conțin erori grosiere, ignoră cu bună știință lucruri evidente, o analiză părtinitoare și superficială

       Dana Gîrbovan, președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, face o analiză a rapoartelor GRECO publicate marți de Ministerul Justiției și atrage atenția spunând că sunt niște evaluări subiective, pline de greșeli grave care fac o analiză părtinitoare și superficială a sistemului de justiție din România. 

       Într-o postare pe contul de Facebook, judecătoarea spune că ticăloșia GRECO a întrecut orice limită deoarece s-a inspirat din opinia preliminară a Comisiei de la Veneția și nu din cea definitivă, din care Comisia de la Veneția eliminase unele informații. De reținut este faptul că rapoartele GRECO au fost făcute în baza unor informații oferite de reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii la GRECO, acesta fiind nimeni altul decât vicepreședintele CSM Nicolae Solomon, cel care este vizat în cinci dosare penale la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, potrivit Lumea Justiției. 

       Iată postarea integrală a judecătoarei Dana Gîrbovan:

       „Rapoartele GRECO pe România confirmă, încă o dată, că aceste evaluări sunt nu doar vădit subiective, ci conțin și erori grosiere. Pe data de 9 iulie 2019 GRECO a publicat cele două rapoarte privind România, rapoarte adoptate pe data de 21 iulie 2019. 

       Unul dintre acestea este Raport de follow-up referitor la Raportul ad-hoc privind România, iar cel de al doilea este raportul de conformitate din cadrul celei de a patra runde de elavuare.

       Raportul de follow-up cuprinde o analiză părtinitoare și pe alocuri superficială ori eronată a problemelor ce fac obiectul sau, fapt ce compromite seriozitatea și profesionalismul unui asemenea raport ce se finalizează prin `recomandări` adresate unui stat pe chestiuni ce țin de justiție. 

       Voi reveni cu o analiză mai detaliată asupra rapoartelor, dar deocamdată subliniez o chestiune flagrantă, ce mi-a atras atenția prin gravitatea ei. 

       În raport se analizează din nou `problema` modificării art. 64. alin. (3) din Legea 304/2004 în sensul că soluțiile procurorului de caz pot fi infirmate de procurorul ierarhic superior nu doar pentru motive de nelegalitate, ci și de netemeinicie. 

       Modificarea a sârnit ample proteste publice împotriva modificărilor aduse legilor justiției, acestea având la bază pur și simplu o manipulare grosolană: protestatarii susțineau că prin includerea netemeiniciei ca motiv de infirmare a unei soluții, politicul ar putea interveni în dosare pentru ca cei acuzați de săvârșirea unor infracțiuni să nu fie trimiși în judecată.

       Această `temere` care nu avea niciun temei legal a fost însă rostogolită susținut, fiind preluată într-o primă etapă și în opinia preliminară a Comisiei de la Veneția. Chestiunea a fost însă lămurită ulterior, teoria propagandistă fiind demontată printr-un argument simplu și clar: prevederea că procurorul poate infirma actele procurorului pentru netemeinicie exista de multă vreme în Codul de procedură penală, nefiind ceva nou introdus prin Legea 304/2004.

       În ciuda acestei evidențe, acceptată în final chiar de Comisia de la Veneția, experții GRECO reiau problema în aceeași notă, dovedindu-se pur și simplu surzi și orbi la argumentele ce derivă din dispoziții exprese ale legii, de necombătut. 

       Mai grav, pentru a-și susține poziția, experții GRECO citează trunchiat din opinia Comisiei de la Veneția, după cum rezultă din chiar cuprinsul rapoartelor. 

       Așadar, la punctul 38 din Raportul de follow-up, GRECO arată că:

       ``38. În ceea ce privește a doua parte a acestei recomandări, GRECO a atras deja atenția autorităților române în raportul său ad hoc cu privire la faptul că permiterea procurorilor ierarhic superiori să infirme soluțiile privind urmărirea penală pe baza faptului că sunt netemeinice (în plus față de cele ilegale), corelată cu independența generală redusă a procurorilor, riscă să aibă consecințe asupra posibilităților de crecetare/ urmărire a infracțiunilor (inclusiv de corupție) fără intervenții nejustificate. În acest sens, GRECO se referă din nou la observațiile Comisiei de la Veneția din ultima sa Opinie privind amendamentele la cele trei legi ale justiției, care prevede că `adăugarea cuvântului netemeinicie` în articolul 64 din legea organizării judiciare ca motiv pentru procurorul ierarhic superior, în plus față de ilegalitate, de infirmare a soluției unui procuror, a ridicat temerile că raportul sporit al Ministerului Justiției - care este numit politic - în procedurile de numire și eliberare din funcție, pot, corelate, să genereze o creștere a influenței politice asupra investigațiilor penale. Atât Procurorul General cât și șeful DNA, a cărui poziție pare a fi consolidată de această putere, au considerat că va fi dificil pentru ei să reziste presiunilor politicienilor de a interveni în cazuri individuale, nu în ultimul rând în cazuri de corupție``.

https://rm.coe.int/raport-de-follow-up-referitor-la-raportul-ad-hoc-privind-romania-regul/1680965689

       Este pur și simplu inadmisibil modul în care experții GRECO folosec Opinia Comisiei de la Veneția sub acest aspect, în condițiile în care, în mod real, aceasta nu a mai susținut în final că ar exista o problemă legată de cotrolul pe `netemeinicie`.

       Reamintesc faptul că au existat două opinii ale Comisiei de la Veneția în ceea ce privește modificările la legile justiției: o opinie preliminară, adoptată la data de 13 iulie 2018, și o opinie definitivă, adoptată la data de 20 octombrie 2018.

       În cadrul primei opinii a fost inclusă recomandarea că prevederile ce permit procurorului ierarhic superior să infirme pe motive de netemeinicie soluțiile procurorului de caz să fie eliminate sau mai bine definite.

https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-PI%282018%29007-e​

       Recomandarea a stârnit ample critici, în condițiile în care prevederea exista deja reglementată, de mulți ani, în Codul de procedură penală, neexistând nicio noutate sub acest aspect, ci doar o corelare a unor norme aflate în legi diferite. De asemenea, însăși Laura Codruța Kovesi a dat un ordin intern în DNA pentru ca procurorii ierarhici superiori să verifice legalitatea și temeinicia actelor procurorilor din subordine. UNJR a explicat la acea vreme problema.

http://www.unjr.ro/2017/09/01/pozitia-unjr-cu-privire-la-posibilitatea-procurorului-ierarhic-superior-de-a-infirma-solutii-apreciate-ca-netemeinice/​

       Drept concecință, în raportul final al Comisiei de la Veneția această recomandare nu mai apare, însăși Comisia admițând implicit eroarea din primul raport. 

       Or, apare absolut surprinzător faptul că experții GRECO efectiv ignoră această situație. Aceștia citează din opinia finală doar partea în care Comisia de la Veneția exprimă ``temerile`` Procurorului General și a Procurorului șef DNA de la acea vreme, excluzând în același timp tocmai concluzia Comisiei de la Veneția, potrivit căreia: ``Cu toate acestea, Comisia înțelege că deși referirea la netemeinicie a fost într-adevăr adăugată formei anterioare a Legii 304/2014, principiul era deja stipulat în Codul de Procedură Pelană``.

       ``The Commision however understands that, while the reference to groundelessness has been indeed added to the previous text of Law no. 304/2014, the principle already appeared in the Criminal Procedure Code``.

https://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDL-AD%282018%29017-e​

       Ca atare, așa cum am subliniat deja, Comisia de la Veneția a înlăturat recomandarea referitoare la `netemeinicie` din cuprinsul opiniei finale privind legile justiției, dându-și seama de greșeală, fapt ignorat în mod deliberat de experții GRECO în cuprinsul acestui raport.

       O asemenea scăpare din partea GRECO, care ignoră cu bună știință lucruri evidente, nu face altceva decât să dovedească, o dată în plus, subiectivismul și/sau superficialitatea experților GRECO în redactarea acestor rapoarte.

       Voi continua în perioada următoare seria analizelor raportelor GRECO privind alte state, iar în paralel voi reveni cu o analiză mai în detaliu a rapoartelor privind România. 

       Până atunci însă, solicit public ministrului Justiției Ana Birchall să prezinte o poziție publică cu privire la erorile flagrante din aceste rapoarte GRECO care sfidează logica juridică elementară, cum ar fi referirea la infirmarea soluțiilor pe netemeinicie, pe care o prezintă ca o prevedere nouă ce reprezintă o amenințare la adresa independenței justiției, în contextul în care această prevedere există în lege de ani de zile și a fost folosită inclusiv de fosta șefă DNA Laura Codruța Kovesi” a scris pe Facebook judecătoarea Dana Gîrbovan.

Sursa foto: ://ziuadecj.realitatea.net/tag/dana+girbovan/