In Europa veacului al XVII-lea a început să se răspandească cartezianismul, curent filozofic care se întemeia pe principiul conform căruia raţiunea este singura în măsură să judece adevărul cunoştinţelor umane.
Ideile progresiste pentru acea epocă ale cartezianismului au pătruns şi în Transilvania, cel mai important reprezentant al lui fiind învăţatul maghiar Apăczai Csere Ianos. Fiu de ţăran de prin părţile Braşovului, a studiat la Cluj, apoi la colegiul din Alba-Iulia - capitala de atunci a Transilvaniei. Pentru încă mai multă învăţătură, a plecat în 1648 în Olanda, cea mai mare parte din cei 5 ani cat a stat acolo petrecand-o în cunoscutul oraş universitar Utrecht, unde a publicat, dealtfel, una din lucrările sale principale: «Enciclopedia maghiară». Scrisă în spirit cartezian, Enciclopedia lui Apaczai acordă o mare importanţă ştiinţelor naturii. Gandită ca manual de şcoală şi destinată ei, Enciclopedia cuprinde în acelaşi timp aprecieri cu caracter social, cum este, spre exemplu, aceea privind situaţia jelerilor (ţăranilor fără pămant) din Transilvania.
«Din tratamentul nemilos faţă de jeleri - scria el - s-a născut nenorocita iobăgie din zilele noastre, care întrece în multe regiuni ale ţării chiar şi sclavagismul egiptean.»
In cuvantul inaugural: «De studio sapientiae», rostit cu prilejul numirii sale ca profesor la şcoala superioară din Alba-Iulia (1653), învăţatul maghiar deplangea starea de incultură în care poporul era ţinut de clasele exploatatoare. Cuvinte de critică socială viguroasă se găsesc şi în lecţia inaugurală : «De summa scholarum necessitate», rostită în 1656 la şcoala reformată din Cluj (pentru opiniile sale progresiste, Apaczai fusese înlăturat în 1655 de la Colegiul din Alba-Iulia).
Ianos Csere Apaczai este, de asemenea, autorul lucrării de renume intitulată «Mica logică maghiară», apărută în anul 1654.
Sursa foto: http://ro.wikipedia.org/wiki/J%C3%A1nos_Ap%C3%A1czai_Csere