Mărturii ale inculpaţilor din celebrul dosar „Miko”

Mărturii ale inculpaţilor din celebrul dosar „Miko”

         Cauza, ce vizează retrocedarea unor bunuri bisericești, a făcut înconjurul lumii, iar verdictul este, la cererea DNA, în mâna magistraților buzoieni
         Ieri, cei trei inculpați acuzați de abuz contra intereselor publice au vorbit în exclusivitate cu reporterii „Strada”
         Ieri, la Judecătoria Buzău s-a consumat un nou termen în procesul care a avut ecouri peste Ocean, la Washington, dar şi în Parlamentul European. Sarcina magistraţilor buzoieni este aceea de a stabili dacă cei trei inculpaţi sunt vinovaţi.
         La cererea Direcţiei Na­ţionale Anticorupţie, Jude­că­toria Buzău va trebui să se pronunţe într-o cauză care, înainte de a ajunge la Buzău, a făcut înconjurul lumii. Iniţial, în urmă cu două luni, deputatul republican de Ohio Jean Schmidt, membru al Comisiei pentru soluţionarea proble­melor din Europa şi Euro-Asia la Washington, a re­co­mandat Ambasadei SUA la Bucureşti să trimită un re­prezentant la Buzău la procesul care a debutat la începutul lunii septembrie.
         Ulterior, do­sarul „Miko” a fost prezentat şi la nivelul Parlamentului European, chiar prin vocea vi­ce­pre­şe­din­telui, Lazslo To­kes.
         Inculpaţii consideră că au procedat corect
         Prezenţi de fiecare dată la termenele stabilite de către magistraţii buzoieni, cei trei inculpaţi acuzaţi de abuz contra intereselor publice, Marko Attila Gabor, fost subsecretar de stat la Oficiul Regional pentru Relaţii Interetnice, Tamas Maroşan, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, şi Silviu Clim, fost consilier juridic în cadrul Mi­nisterului Justiţiei, nu au făcut excepţie nici ieri, mai ales că ar fi trebuit să se ia în discuţie ridicarea sechestrului asigurator aplicat pe bunurile acestora la propunerea pro­cu­rorilor DNA. Cu toate acestea, termenul de ieri s-a so­luţionat tot cu o amânare, stabilită de către magistraţii buzoieni pentru luna viitoare, atunci când vor fi citaţi şi re­pre-zentanţii Eparhiei Reformate a Ardealului, parte respon- sabilă civilmente în acest proces.
         În plus, apărătorii ce­lor trei inculpaţi au depus o cerere de excepţie a legalităţii cu privire la sesizarea ins­tan­ţei conform Codului de pro­cedură penală care vizează statutul juridic al imobilului care a făcut obiectul retro­ce­dării.
         În acelaşi timp, ma­gistraţii buzoieni nu au luat în calcul o altă parte responsabilă civilmente, Secretariatul General al Guvernului, pe motiv că nu există o procedură legală din partea Eparhiei Reformate a Ardealului, citată în proces abia luna viitoare. Tot atunci, cei trei inculpaţi urmează a afla dacă le va fi ridicat se­chestrul asigurator. „Noi am procedat corect conform le­gislaţiei aflate în vigoare la acea vreme. Cu toate acestea, procesul în sine reprezintă o uzură morală, deşi ştim că am acţionat corect”, a spus, la ieşirea din sala de judecată, Attila Marko Gabor. De altfel, cei trei sunt conştienţi de interesul pe care îl manifestă întregul proces în afara gra­- niţelor ţării şi nu s-au arătat surprinşi. „Noi considerăm că am procedat absolut corect, că toată procedura a fost în­de­plinită.
         Beneficiarul a fost identificat şi este cel corect. Pe mine, personal, nu mă surprinde faptul că multe ţări care au observat aceste ches­tiuni legate de România în probleme de bunuri, de re­paraţii morale şi materiale de pe urma comunismului, să fie interesate de un asemenea caz. Mie nu mi se pare sur­prin­zător că diferite instituţii cum ar fi Ambasada Americii au interes de a afla ce se întâmplă în România, chiar nu mă surprinde acest interes atâta vreme cât procesele din România privind retro­ce­dă­rile au fost răsunătoare”, a declarat pentru „Strada” Marko Attila Gabor, fost subsecretar de stat la Oficiul Regional pentru Relaţii Interetnice.
         Cum a ajuns Dosarul „Miko” să fie judecat la Buzău
         Speţa judecată la Buzău are la bază cererea DNA, care a solicitat strămutarea procesului de la Judecătoria Sfântu Gheorghe, instanţă ce oferise de-a lungul înfăţişărilor, patru a­mânări.
         În fapt, la Judecătoria Bu­zău se va stabili dacă cele trei persoane menţionate se fac vinovate de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave. Potrivit procurorilor DNA, cei trei ar fi prejudiciat statul român cu circa 1,3 milioane de euro. Conform rechizitorului, cei trei ar fi întocmit în 2002 o notă de constatare în care au arătat, contra realităţii, că un imobil din municipiul Sfântu Gheorghe a fost proprietatea Bisericii Reformate şi l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal. De altfel, decizia DNA a provocat un a­devărat scandal în munici­piul Sfântu Gheorghe, unde au avut loc mai multe proteste pe motiv că demersul pro­cu­rorilor ar avea ca scop anularea deciziei de restituire a Cole­giului amintit către Bise­rica Reformată.
         În aceeaşi perioadă cu sem­narea notei de constatare de către cei trei inculpaţi, Ministerul Administraţiei Publice de la acea vreme stabilise că imobilul respectiv nu putea fi retrocedat în OUG nr. 83/1999. Aşa s-a ajuns la concluzia for­mu­lată de procurori potrivit că­reia retrocedarea s-a efectuat în baza unui extras de carte funciară nevalabil emis în 1990, dar şi a cărţii funciare care nu avea traducere au­to­rizată în limba ro­mâ­nă, acte ce ar fi fost depuse în fotocopie de Eparhia Re­for­mată din Ardeal. În plus, imobilul Co­legiului Miko ar fi fost retrocedat la pachet cu lo­cuinţele ocupate de profesori, iar în 2007, două persoane fizice au achiziţionat o parte din lo­cu­inţele respective.
         Ulterior, au ieşit la iveală o serie de chichiţe administrative care au ajuns în atenţia DNA, care după trei ani de anchetă i-a trimis în judecată pe cei trei.