Cine este Sebastian Grapa, omul de incredere al lui Aristotel Cancesu? (Monitorul de Fagaras)

Cine este Sebastian Grapa, omul de incredere al lui Aristotel Cancesu? (Monitorul de Fagaras)

         Este cunoscut făgărăşenilor acest Grapă Sebastian ca şi cameleon politic şi autor al celor mai multe inginerii finaciare pe banii publici, pe numele lui existînd multe dosare penale, dar toate nesoluţionate. Şi asta pentru că a poposit, la timp, lîngă cei care puteau să-i ascundă ilegalităţile. Dar să le luăm pe rînd pentru a se vedea cum a ajuns Grapă să dicteze în judeţul Braşov, cum şi-a tras fortăreaţa din cartierul sărăciei, Combinat, unde fieful liberal îşi urzeşte iţele ,,tunurilor” pe bani publici, cum a sifonat peste 20 de milioane de euro din bugetul CJ Braşov numai în mandatul 2008-2012 şi nu doar atît, o bună parte din ele prin intermediul lui Mănduc.

         Pe cînd era membru PSD şi consilier judeţean, s-a înscris la licitaţia organizată de Ministerul Culturii pentru lucrările de încălzire a Cetăţii Făgăraş. Era octombrie 2002. Să ne reamintim că de cîţiva ani, Cetatea Făgăraşului nu era încălzită. Trebuia să se monteze o centrală termică şi să se realizeze o reţea interioară de încălzire. Atunci, apare SC Weingart SA patronată de Sebastian Grapă care a fost încîntat de miliardele puse în joc de MCC. Din fericire, firma lui Grapă a fost respinsă de la licitaţie, iar contractul s-a semnat la 19 noiembrie 2002 cu SC Selcom Invest SRL din Bucureşti. Acest constructor însă a semnat, surprinzător, cu Weingart SA un contract de subantrepriză, iar lucrările din Cetate au fost lăsate la mîna lui Grapă. A lucrat după un proiect neavizat de MCC şi neînsuşit de proiectant general al INMI, iar CJ Braşov n-a eliberat nicio autorizaţie de construcţie. Nici după un an lucrarea n-a fost recepţionată pentru că lucrările au fost de proastă calitate şi materialele folosite ieftine şi proaste. Drept dovadă după doi ani, Cetatea a rămas tot în frig, iar în spaţiile ce trebuiau încălzite s-au înregistrat inundaţii afectînd edificiul. De atunci firmei Weingart SA, a consilierului judeţean Sebastian Grapă, i-a mers vestea că nu-şi respectă clienţii şi partenerii de afaceri. În sensul că nu plăteşte la timp facturile, nu finalizează lucrările în timpul prevăzut de contracte, că nu efectuează lucrări de calitate. Pe lista neagră a ,,ţepelor” trase de Weingart SA s-au aflat mai multe primării din Ţara Făgăraşului pentru care a efectuat lucrări de renovare şi igienizare de multe miliarde de lei, dar şi firme particulare de la care a luat materiale de construcţii şi pe care apoi nu le-a mai plătit ( de exemplu în 2004 au fost ţepuite Palatin Com, Palatin Plast şi prin intermediul acestora SC Metale Internaţional SRL Focşani, Volksbank Leasing România SRL, Primăriile Viştea, Drăguş, Mândra, etc.). Pentru a scăpa de insistenţele creditorilor, Grapă prin Weingart a emis bilete la ordin fără însă să deţină vreun ban în cont ( bilete fără acoperire). Astfel a ajuns Weingart la executare silită prin poprire a conturilor de la Weingart SA începînd cu data de 4 octombrie 2004 pentru plata sumelor datorate. Pentru că nu a reuşit să-şi deblocheze conturile, mai precis să-şi plătească datoriile, firma consilierul judeţean Sebastian Grapă a apelat la o ordonanţă prezidenţială privind suspendarea provizorie a executării silite pentru conturile sale. Astfel au fost înregistrate la Judecătoria Făgăraş, dosarele civile 2880/2004 şi 2879/2004 ale căror sentinţe resping cererile Weingart. Şi comisarii Gărzii Financiare şi alte organe de control aveau în vizor firmele lui Grapă în primul rînd pentru că în cazul niciuneia n-a plătit contribuţiile la bugetul de stat. Cu toate acestea, a scăpat de braţul lung al legii. A fost perioada în care Grapă a sărit în barca PNL, fiind exclus din PSD.

         Famiglia de la Nitrosere

         O altă ţeapă marca Grapă a fost acapararea Cantinei şi a Serelor Combinatului Chimic Făgăraş pe care şi le-a însuşit uzînd de o serie de inginerii financiare. Totul a început în iunie 2004, cînd s-a înfiinţat SC Nitrosere SA, unul dintre puii Nitramoniei. SC Nitrosere SA s-a înfiinţat în iunie 2004 cu un capital de 3.534.525.000 lei şi care consta din mijloace fixe de 1,816 miliarde de lei şi un aport în natură de 1,717 miliarde de lei format din sere cu teren de 87.764 mp, staţie epurare de 2.821 mp şi cantina cu o surafaţă de 2.102 mp şi terenul acesteia de 7.407 mp. Acţionarul majoritar de la Nitrosere era atunci S&T Oil Equipment and Machinery LTD controlat de Mihai Tânjală. Făgărăşenii şi-l amintesc pe Tânjală ca fiind personajul negativ care a continuat distrugerea combinatului chimic cu buna ştiinţă a statului român, AVAS şi cu ajutorul sindicalistului Lucian Cupu care a acţionat împotriva intereselor celor pe care-i reprezenta atît pe linie sindicală cît şi în CL Făgăraş. S&T a încheiat pentru Nitrosere două contracte de asociere, unul pentru sere şi altul pentru cantină. Cu SC Alipot SRL care aparţinea lui Adrian Neag, contractul nr. 10.2165/29 iunie 2004 reprezentată de Adrian Neag, iar cu Sebastian Grapă contractul nr. 102164/29 iunie 2004 cu SC Weingard SA, în care fiecare parte avea 50%. Aceste contracte au fot completate cu acte adiţionale la 2 august 2004 care au pregătit terenul intrării în joc a altor firme pentru a se prelua patrimoniul Nitrosere fără niciun ban. Este binecunoscuta procedură a băieţilor deştepţi de tip suveică. Artizanii au fost Mihai Tînjală şi Sebastian Grapă. În cazul serelor intră în joc SC Co&M SRL reprezentată prin Monica Grapă, soţia lui Sebastian Grapă şi SC Dunav International Construct SA din Lugoj a lui M. Tînjală care-l împuterniceşte pe S. Grapă s-o reprezinte. Astel, Nitrosere nu mai era asociată cu două firme ci cu patru scăzîndu-i la 35% aportul la capital în loc de 50%. Apare astfel suveica şi jaful. La 12 august 2005, părţile (Grapă şi Tânjală) înfiinţează SC Familia Agricolă SRL în care Nitrosere avea 35%, Dunav 35%, Co& M 15% şi Alin Luculescu, fiul lui Tânjală, 15%. La 13 septembrie 2005 se înscrie la RC societatea Familia Agricolă SRL cu sediul la Cantină avîndu-l ca administrator pe Grapă Sebastian. Acesta strecoară şi un act adiţional în care stipulează dreptul de a dezmembrea serele. Aceste manevre s-au făcut fără acordul AVAS, acţionarul unic de la Nitrosere. Şirul abuzurilor se continuă pe SC Familia Agricolă SRL căreia îi măreşte capitalul social: Nitrosere vine cu patrimoniul serelor, 6,8 miliarde şi 8 ha de teren, cu staţia de epurare, Co&M vine cu valoarea de 2,3 miliarde constînd (culmea!) într-un agregat de producere lemn, Dunav vine cu un tractor, un plug, o grapă luate în liesing de 4,7 miliarde, iar Luculescu cu 1,5 milioane de lei. Astfel Familia Agricolă şi-a înscris terenul în propriettae, 87.767 mp, staţie epurare de 2.821 mp cu CF 10306. Povestea devalizării şi înstrăinării Serelor continuă cînd se ajunge ca AVAS să deţină o casă într-un sătuc în Timiş, iar Nitrosere să intre în faliment şi să fie datoare, culmea nesimţirii, lui Grapă şi Neag. Despre acestea în ediţia următoare.

Cum a furat Grapă Cantina din Combinat

         Nitrosere n-a scăpat numai cu atît din vizorul lui S. Grapă, mai ales că acesta îşi dorea tot patrimoniul acesteia, mai ales Cantina, obiectiv edificat de făgărăşeni şi de Combinatul Chimic. Tot lanţul ilegalităţilor lui Grapă a fost posibil din cauza indolenţei şi lipsei de responsabilitate a reprezentanţiilor statului român, AVAS. La 26 iunie 2004 prin contractul de asociere nr. 10.2164 dintre SC Nitrosere SA şi SC Weingart SA reprezentată de Sebastian Grapă s-a stipulat şi ,,Alimentaţie pubică, club de noapte restaurant, producţie TV şi radio, comerţ, prestări servicii”, asocierea neavînd însă personalitate juridică. Titularul asocierii era trecut Weingart SA care avea sarcina să se ocupe de gestionarea activităţii cantinei şi totodată responsabilităţi economico-contabile. La 29 iulie 2004, AGA de la Nitrosere aprobă asocierea făcută în urmă cu o lună, iar înregistrarea în RC s-a făcut abia la 10 august 2004. Ulterior s-a mai adăugat la contractul cu Weingart o anexă în care se stipulau lucrări efectuate la cantină în valoare de 3,25 miliarde de lei de către Weingart. Acestea au fost recunoscute de Nitrosere abia după un an, printr-un proces verbal de recepţie la 15 iulie 2005. La 2 august 2004 însă asocierea capătă personalitate juridică, iar un act stipulează că ,,.asociaţii nu-şi mai păstrează dreptul de proprietate asupra aportului adus avînd doar drepturi la beneficii şi pierderi. Asociaţii au dreptul de a atrage alţi asociaţi”. Apare astfel SC Distrikem SA, o altă firmă a lui Grapă. Şi asta pentru că Weingart era deja în atenţia oamenilor legii. La 9 august apare un alt act adiţional prin care Distrikem ia locul lui Weingart în această afacere, aşa ca la piaţă. La 12 august 2004 apare alt adiţional, de înfiinţare a SC Ebola SRL la care asociaţi erau Nitrosere cu 50%, Distrikem cu 50%, şi un capital social de 10 milioane de lei. După procedura deja ştiută, se trece la mărirea capitalului social folosind mijloace fixe şi obiecte de inventar, ajungîndu-se la suma de 5,812 miliarde de lei. Nitrosere închide din nou ochii la toate manevrele lui Grapă. La 6 septembrie 2004, la Registrul Comerţului apare SC Ebola SRL, cu sediul la Cantină, la fel ca în cazul Familiei Agricole, şi un nou acţionar, Mihai Tânjală care-l împuterniceşte tot pe Grapă să-l reprezinte în afacere. Astfel la Ebola SRL figurau: Nitrosere 49%, Distrikem 49% şi Tînjală 2%. Nitrosere pierde astfel controlul, Cantina ajungînd la Grapă care controla 51% din acţiuni prin Ebola şi Tînjală. Ebola îşi majorează capitalul social, de data aceasta Grapă folosind o serie de facturi care, oricum erau uşor de procurat, la acea vreme. Capitalul ajunge la 3.687.300.000 lei astfel: Nitrosere cu 1,8 miliarde cu clădirea cantinei şi terenul de 2102 mp şi terenul din jur de 7407 mp, Distrikem cu 1,8 miliarde prin mijloace fixe justificate printr-o factură emisă la data de 3 septembrie 2004 pentru aparate şi utilaje pe care societatea le avea la fabrica de lapte de la Ucea de Jos (o altă afacere necurată a lui Grapă), iar Tînjală aduce 73,9 milioane de lei. Ebola îşi intabulează cantina şi terenul devenind proprietar prin actul CF 10307. De aici este uşor de dedus ce a urmat cu Ebola aflată la mîna lui S. Grapă. Toate aceste inginerii financiare trebuie penalizate de DNA, mai ales că s-au petrecut în perioada cînd la conducerea judeţului s-a aflat Aristotel Căncescu şi care n-a fost interesat să apere industria făgărăşeană, patrimoniul acesteia şi locurile de muncă a 10.000 de făgărăşeni ci a aprobat devalizarea industriei făgărăşene. Acum, în obiectivul însuşit de Grapă din averea statului român, liberalii cheltuie alte miliarde de lei pentru a mitui electoratul: mese, chermeze, drumeţii, etc. Numai în primul trimestru din 2012 CJ Braşov şi Aristotel Căncescu au prăduit 10 miliarde pentru astfel de acţiuni culturale electorale. Lista ,,afacerilor necurate” de tip Grapă continuă în ediţia următoare. 

Sursa foto: facebook.com