Miron Costin cronicar

COSTIN, MIRON

            Miron Costin s-a născut, în anul 1633 (?) si a murit în anul 1691.

            Se trage dintr-o familie de mari boieri moldoveni, probabil de origine munteană.

            Politica filo-polonă a tatălui îi aduce încă din copilărie indigenatul şi titlul de nobil polon.

            Îşi face studiile la Colegiul iezuit din Bar.

            Demonstrarea în operele sale a originii române a poporului nostru şi a latinităţii limbii române se datorează, în mare parte, şi cunoştinţelor istorice şi lingvistice dobândite aici.

            Întors în ţară (c.1652-1653), devine mare dregător şi diplomat, aspirând chiar să influenţeze viaţa politică a Moldovei  din acel timp.

            Mare logofăt (1675-1683).

            Între timp debutează cu versuri despre descălecatul întâi al Moldovei, tipărite în Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (ediţie 1673); traduce Istoria Ardealului după Toppeltin (1672-1674). Tot din această perioadă datează, probabil, poemul Viiaţa lumii.

            În anul 1675, termină vestita sa cronică Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron Vodă încoace…; în 1677 scrie în limba polonă Cronica Ţărilor Moldovei şi Munteniei (Cronica polonă).

            După asediul Vienei, Duca Vodă şi boierii moldoveni, care se aflaseră alături de turci, sunt duşi prizonieri în Polonia. Miron Costin este găzduit în castelul lui Sobieski, unde redactează Istoria în versuri polone despre Moldova şi Ţara Românească (Poema polonă), care, prin talentul de versificator a lui său merită un loc în istoria literaturii polone.

            În 1685, Constantin Cantemir, noul domn, îl recheamă în ţară; aici scrie De neamul moldovenilor (1686-1691). Între timp conflictul inevitabil dintre domn, care încheiase un tratat secret de alianţă cu Habsburgii, şi Miron Costin, partizan al cauzei polone, se adânceşte, ducând la decapitarea marelui cărturar.

            Cronicar umanist şi patriot, Miron Costin a demonstrat cu argumente de bun simţ, dar şi ştiinţifice unitatea şi originea romană a poporului nostru. Mai mult decât Grigore Ureche, el este primul nostru scriitor autentic, atât prin intenţionalitate – Viiaţa lumii fiind o încercare beletristică menită a dovedi capacitatea limbii române de a se exprima în versuri – cât mai ales prin rezultate – Letopiseţul şi bună parte din De neamul Moldovenilor conţinând excelente pagini de proză.

            Moralist şi bun psiholog, Miron Costin rămâne un model de conştiinţă  scriitoricească, prin încrederea fără margini în cuvântul scris, prin responsabilitatea pe care o simte faţă de cititor şi de posteritate.

            OPERA:

            Letopiseţul Ţării Moldovei, tom I, Iaşi, 1852; Opere complete, tom I, bucureşti, 1886, tom II, Bucureşti, 1888; Letopiseţul Ţării Moldovei…ediţie critic de P.P.Panaitescu, 1944; Opere, Bucureşti, 1958; Opere alese. Letopiseţul Ţării Moldovei. De neamul moldovenilor. Viaţa lumii, Bucureşti, 1967

Sursa foto: http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/cum-s-a-incheiat-cariera-de-conducator-de-osti-a-cronicarului-miron-costin-305409.html