Ia de Mehedinţi

Ia de Mehedinţi

    Ia de Mehedinţi respectă croiul şi ornamenitica iei cu „altiţă“, încreţ şi „râuri“. Se poartă cu vâlnicul de Mehedinţi şi cu marama de bumbac ori borangic, ţesută în casă.
    Această ie se croieşte din patru foi pentru mâneci piept şi spate, care se încreţesc la gât şi ii şe fixează printr-un guler îngust. Jos la mână, ia se termină cu o bantă ori cu mîneca largă;  banta poartă numele de, „vuviţă“, sau „pumnisori“.
    Pentru lărgimea mânecii se foloseşte clinul numit „lărgitoare“. Acesta se introduce în toa­tă lungimea mânecii, pînă la subsuori, prelungindu-se şi de-a lungul pieptului şi spatelui.Când se foloseşte acest clin, broschiţă lipseşte.
    La gât, se încheie cu doi ciucuraşi numiţi„ţopi“, din arnici, în culoarea arniciului din motivele de pe ie. Toate piesele poartă numele de „ciupag“.
    Ornamentarea se face ca la toate iile cu altiţă, încreţ şi râuri.
    Plasată pe umeri, altiţa se compune din rân­duri înguste (7-8) subliniate cu intercalaţii de fir auriu ori argintiu. Sub altiţă apare „încre­ţul“ cusut în alb ori crem.Din încreţ pornesc rânduri verticale ori oblice (săbiate). Jos la mână ia se ornamentează cu modele mai mici.

    Pieptul iei se ornamentează cu modele dife­rite de cele ale mânecii, aşezate în patru până la Şase rânduri în jurul gurii larg despicate, jar spatele cu două rânduri în părţile dinspre umeri.
    Poalele lungi se vad de sub vâlnicul „cutat“ ceea ce dă eleganţă costumului. Ca puncte de cusătură se folosesc, cruci, tighele, punctul lăn­ţişor, bătut la fir etc.
    Ia se poartă şi cu catrinţe. Catrinţele se ţes în război „în scoarţă“ (ţesătură densă, bătută), pe fond negru sau roşu. Catrinţa din faţă se ornamentează cu vărgi dispuse vertical, iar cea din spate cu vărgi orizontale. Motivul geome­tric ori floral este redat prin alesături policrome în roşu, alb, albastru, portocaliu, verde moale, violet.
    Vâlnicul denumit şi „crăţ“ este renumit prin forma tui „învoaltă“ şi se croieşte din 6-7 „coturi“ de pânză ţesută în două iţe din „păr“ sau „cicic“ (fruntea lânii) şi „băteală“ în culori de roşu, negru ori bordo.
    Motivul ornamental în formă de „horă“ se distribuie pe poale, cusut cu beteală albă, pe fond negru sau galbenă pe fond bordo.
    În Mehedinţi este prezent şi vâlnicul cu ale­sături în vărgi dispuse vertical, cu motive flo­rale în culori de alb, verde prăzuliu, portoca­liu, roşu deschis.
    Peste vâlnic se încing bete late (10 cm) alese în „şerpi“. Pe cap se poartă marama diafană de borangic aleasă în vărgi ori flori presărate în culori discrete şi „fir auriu“ Căpăiâile se ornea­ză cu vărgi orizontale.