Rosioara sau babusca rosie (Scardinius erythrophtalmus)
Lungime: 20 - 30 cm (in mod exceptional 35 cm)
Greutate: 200 - 300 g (in mod exceptional 1 - 2 kg)
Numele rosioarei vine de la culoare rosie a inotatoarelor. Are corpul comprimat lateral, acoperit cu solzi mari si bine fixati in piele. Botul este scurt, gura mica, terminata oblic, indreptata in sus (adaptare la pescuitul in straturile superioare ale apei) si lipsita de mustati. Inotatoarea dorsala este situata mult inapoi dupa inotatoarele ventrale. Culoarea pe spate este albastru inchis cu nuante de verde sau cafeniu, iar laturile corpului si burta sunt argintii. Inotatoarele, caracteristice acestui peste, sunt de un rosu aprins, cu exceptia dorsalei. Ochii sunt aurii si nu rosu-galbui ca babusca, cu care este deseori confundata. Este un peste sedentar, simtindu-se in largul lui in baltile cu vegetatie abundenta. In rauri il gasim mai ales in sectoarele cu un curs mai lent. Traieste in carduri formate din exemplare de dimensiuni apropiate. Se hraneste cu insecte, viermi, melci, precum si plante acvatice. Se inmulteste in perioada aprilie-iunie, la o temperatura a apei in jur de 18 grade Celsius. In perioada de imperechere, masculii au culorile mai accentuate. Raspandire Rosioara este raspandita in apele Europei, din Suedia panain Mediterana si Asia Mica. In Romania se gaseste in aproape toate apele statatoare de deal si ses, precum si in raurile din aceeasi zona.
Sursa foto: http://xapama.files.wordpress.com/2009/03/image027.jpg?w=500