Al doilea parc natural ca marime din Romania - Parcul National Portile de Fier

    Parcul Natural Porţile de Fier este o arie protejată înfiinţată prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a III a - Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabila frumuseţe a peisajelor   şi  diversitatea  biologică  pot  fi  valorificate  în  condiţiile păstrări nealterate a tradiţiilor, iar calitatea vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor activităţi economice ale locuitorilor, deşfăşurate in armonie cu natura.

      Parcul Natural Porţile de Fier  corespunde   categoriei  V IUCN: "Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere".   

      În conformitate cu prevederile O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice,  "parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice  în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală deseori cu o mare diversitate biologică".

     În parcurile naturale este permisă desfăsurarea activităţilor tradiţionale practicate de comunităţile din interiorul parcului şi din imediata vecinătate a acestuia.

          Acestea urmăresc:

         - Protecţia şi conservarea diversităţii  biologice,  etnofolclorice, culturale şi a elementelor de peisaj;

         - Dezvoltarea unor relaţii armonioase între natură si societate, prin promovarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor şi resurselor teritoriale fară impact asupra mediului;

         - Promovarea activităţilor turistice si de recreere;
         - Încurajarea activităţilor educaţionale şi de conştientizare;
         - Promovarea cercetării ştiinţifice şi a monitorizării stării mediului

        - Cooperarea internaţională şi colaborarea cu Parcul Naţional Djerdap din Republica Serbia şi alte parcuri similare din ţări ale  Uniunii Europene.

În conformitate cu H.G. 1284/2007, s-au declarat pe teritoriul Parcului Natural Porţile de Fierdouă arii de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europeneNATURA 2000 în România, respectiv:
         -ROSPA0026 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier, în suprafaţă de 10124.4 ha;
         -ROSPA0080 Munţii Almăjului-Locvei, în suprafaţă de 118141.6 ha.
    De asemenea, potrivit Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile 1964/2007 s-a declarat ca sit de importanţă comunitară, ROSCI0206 Porţile de Fier, parte integrantă a reţelei ecologice europene    NATURA 2000, în suprafaţă de 124293.0 ha.
     Prezenţa acestor situri NATURA 2000 implică obligativitatea aplicării prevederilor în vigoare referitoare la procedura de realizare a evaluarii stării de mediu pentru planuri şi programe, precum şi la procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru toate planurile/programele si proiectele care urmează sa se desfaşoare în siturile de importanţă comunitară.

FLORA

In trecut, Defileul Dunarii a jucat rol de coridor pentru migratia speciilor de flora si fauna. Astfel ca in prezent, vegetatia este formata din elemente pontice (estice), panonice (vestice), central-europene, nordice si sudice (mediteraneene).

Elementele floristice sudice confera coloritul distinctiv al vegetatiei Parcului Natural Portile de Fier. Acestea ajung in Defileul Dunarii la altitudini mari: cerul (Quercus cerris), garnita (Quercus frainetto), scumpia (Cotinus coggygria), mojdreanul (Fraxinus ornus), liliacul salbatic (Syringa vulgaris), alunul turcesc (Corylus colurna) etc.

In acelasi timp, elemente montane precum fagul (Fagus sylvatica), tisa (Taxus baccata), afinul (Vaccinium myrtillus) coboara mult in altitudine in Defileul Dunarii.

Numarul de elemente endemice, desi nu foarte mare, vine ca o completare a diversitatii mari de elemente fitogeografice. Dupa diverse surse, numarul endemitelor din arealul parcului variaza intre 28 si 33 de elemente. Printre acestea se numara: Pinus nigra ssp. banatica, Minuartia cataractarum, Prangos carinata, Stipa danubialis, Tulipa hungarica, Dianthus banaticus,Dianthus spiculifolius, Campanula crassipes etc.

De importanţa comunitara sunt un numar de opt specii, inscrise in Anexa nr. I a Conventiei de la Berna: Tulipa hungarica (laleaua Cazanelor), Stipa danubialis (colilia Portilor de Fier),Salvinia natans, Colchicum arenarium, Pulsatilla grandis, Typha shuttleworthii, Campanula abietina si Eleocharis carniolica.

VEGETATIE

Vegetatia Parcului Natural Portile de Fier este alcatuita preponderent din paduri, tufarisuri si pajisti, distributia acestora fiind conditionata de particularitatile substratului.

Padurile acopera circa 70-75% din suprafata Parcului si apartin in totalitate etajului nemoral(paduri cu frunze cazatoare). Principalele tipuri de paduri sunt cele de fag (Fagus sylvatica), fag in amestec cu gorun (Quercus petraea), gorun cu stejari termofili (Quercus cerris, Q. frainetto, Q. pubescens), aluviale (cu Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa).

In locul padurilor termofile defrisate s-au instalat tufarisuri termofile (sibleac), o formatiune vegetala secundara de stejar pufos cu multa carpinita, mojdrean si liliac salbatic (R. Calinescu, 1964) careia i se adauga specii submediteraneene, saxicole si calcifile.

In zonele cu abrupturi si roca la zi apar elemente saxicole precum: Campanula crassipea, Silene armeria, Allysum murale, Stipa aristela, Cerastium banaticum.

In Parcul Natural Portile de Fier au fost identificate si descrise 171 de asociatii vegetale de plante superioare, din care 26 sunt endemice (unice pentru Romania), fapt care dovedeste inca o data marea diversitate biologica a zonei.

FAUNA

Din cercetarile intreprinse pana in prezent rezulta ca fauna Parcului Natural Portile de Fier se compune din 5205 taxoni (dintre care 4873 nevertebrate; printre speciile deosebite, numarandu-se: scorpionul (Euscorpius carpathicus), scolopendra (Scolopendra cingulata)) si 332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezenta importanta o reprezinta clasa Aves cu 205 reprezentanti, urmata de clasa Pisces - 63 reprezentanti, cea mai slab reprezentata fiindAmfibia cu 12 taxoni.

Conditiile de habitat favorizeaza existenta unui numar mare de specii protejate.  Speciile deamfibieni sunt, de asemenea, bine reprezentate: salamandra (Salamandra salamandra), tritonul (Lissotriton vulgaris), brotacelul (Hyla arborea), broasca sapatoare (Pelobates fuscus) etc.

Dintre speciile de reptile apar: testoasa de apă (Emys orbicularis), balaurul (Coluber caspius), sarpele lui Esculap (Elaphe longissima), sarpele de alun (Coronella austriaca), gusterul (Lacerta viridis), sarpele de sticlă (Anguis fragilis).etc.

Au fost identificate 205 specii de pasari, dintre care multe sunt specii acvatice, atestand rolul important al lacului de acumulare in perioada de iernat.

In arealul Parcului Natural Portile de Fier se intalnesc 34 de specii de mamifere. Carnivorele sunt prezente atat prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), rasul (Lynx lynx), cat si prin specii de dimensiuni reduse: jderul (Martes martes), viezurele (Meles meles). Ierbivorele precum capriorul (Capreolus capreolus), cerbul (Cervus elaphus) si mistretul (Sus scrofa) sunt de asemenea bine reprezentate. Foarte importante sunt speciile de chiroptere (Myotis bechsteinii,  Vespertilio murinus, Rhinolophus euryale).

ZONE UMEDE

In sudul Muntilor Locvei, intre Balta Nera si Ostrovul Moldova Veche se desfasoara o succesiune de zone umede, ce au rezultat in urma ridicarii nivelului Dunarii dupa construirea Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I. Aceste zone umede (mlastini, balti) au o importanta deosebita pentru populatiile de pasari de balta ce cuibaresc sau ierneaza in zona Portilor de Fier.

Zonele umede au o vegetatie higrofila formata in special din stuf (Phragmytes sp.), papura (Typha sp.), rogoz (Carex sp.), pipirig, specii de salcie (Salix alba, Salix purpurea), plop alb (Populus alba) si negru (Populus nigra).

Cele mai importante zone umede, care au fost declarate zone de conservare speciala avifaunistica sunt: Ostrovul Calinovat (situat intre Bazias si Divici), Divici - Pojejena (o succesiune de 5 balti si zone mlastinoase) si Ostrovul Moldova Veche. O alta zona umeda importanta este Rezervatia Naturala Balta Nera - Dunare, situata in extremitatea vestica a Parcului.

PASARILE ACVATICE

Situatia prezenta a zonelor umede si a componentei avifaunei parcului sunt urmare a crearii barajului de la Portile de Fier I, care a determinat aparitia de noi zone umede, reprezentand habitate pentru pasarile acvatice si limicole.

Un numar mare de pasari acvatice pot fi observate in perioada de iarna-primavara pe suprafata lacului si în zonele umede limitrofe acestuia: cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), starcul cenusiu (Ardea cinerea), egreta mica (Egretta garzetta), egreta mare (Egretta alba), rata mica (Anas crecca), rata caraitoare (Anas querquedula), rata sulitar (Anas acuta), rata lingurar (Anas clypeata), rata cu cap castaniu (Aythya ferina), rata motata (Aythya fuligula), ferestrasul mic (Mergus albellus), lisita (Fulica atra) etc.

Cea mai mare parte a speciilor mentionate pot fi observate in timpul migratiei, unele sunt oaspeti de iarna, iar cateva sedentare in zona.

Barza neagra (Ciconia nigra)

Barza neagra este asemanatoare cu barza alba, diferenta fiind penajul de culoare neagra, exceptand pieptul si abdomenul, care sunt albe. Se intalneste foarte rar, la noi in tara fiind  oaspete de vara.

Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus)

Este o pasare cu o lungime de 50 cm si cu anvergura aripilor de 85 cm. Coloritul este negru-verzui, cu capul si gatul castaniu inchis, de la distanta parand a fi de culoare neagra. Traieste in zone umede si balti, si stationează frecvent pe cioturi pentru a se odihni si a-si usca penele. 

Egreta mica (Egretta garzetta)

Egreta mica are o lungime de circa 55 cm si colorit alb al penajului. Se intalneste pe balti si pe malul apelor, in anotimpul estival (aprilie-septembrie). 

TESTOASA LUI HERMANN

Testudo hermanni boettgeri cunoscuta si sub numele de broasca testoasa de uscat, este o reptila exclusiv erbivora. Este o specie strict protejata  fiind in pericol de disparitie datorita diminuarii efectivelor si arealului.

Are corpul acoperit de o carapace ovala, bombata, de culoare galben pana la oliv. Este compusa din doua parti: carapacea propriu-zisa (dorsal) si plastronul (ventral).

Habitatele testoasei lui Hermann se gasesc in toata peninsula Balcanica si peninsula Italica. In Romania ocupa un areal situat in sud-vestul tarii intre localitatile Strehaia si Bazias. Traieste in pajisti si fanete aflate langa margini de padure, unde cresc tufisuri in care se pot ascunde in timpul zilei.

Testoasa lui Hermann este o specie solitara, care la sfarsitul lunii octombrie se îngroapa in pamant la adancimi de peste 15 cm si intra intr-o perioada de hibernare pana in luna martie.

Se imperecheaza primavara, iar in intervalul mai-iunie femela sapa o groapa intr-o zona cu panta, unde depune 6-7 oua. Ouale stau in pamant circa 2 luni, puii iesind singuri, fara ajutor din partea mamei. In acest interval cuibul poate fi devastat de pradatori: jderi, vulpi, arici etc. In consecinta, rata de supravietuire este foarte mica, in medie doar un ou din sase ajungand sa eclozeze.

Masculii sunt mai mici decat femelele, au coada mai lunga si terminata cu o gheara puternica. Varsta testoaselor se poate aprecia dupa numarul inelelor care se formeaza pe placile carapacei. Testoasele ating varste de peste 60 de ani.

Testoasa lui Hermann este un animal pasnic, iubit de localnici, potrivit traditiei aducand noroc celor care o intalnesc.

Principalele amenintari sunt omorarea testoselor de catre turisti sau localnici din diferite motive, colectarea lor in scopul comercializarii ca animale de companie sau in restaurante. Aceste activitati sunt ilegale si sunt pedepsite conform legilor cu amenzi foarte mari.

VIPERA CU CORN

Vipera ammodytes este declarata specie strict protejata datorita scaderii dramatice a numarului de exemplare in ultimul secol si a distrugerii habitatelor.

In Europa, arealul ocupat de aceasta specie este restrans la cateva regiuni din zona Balcanilor si Europa Centrala. In Romania, principalul areal al subspeciei Vipera ammodytes ammodyteseste reprezentat de partea sud - vestica a tarii (Banatul).

Habitatele preferate de vipera cu corn sunt de obicei locuri uscate, accidentate, cu roca la zi si cu vegetatie de tufarisuri. Hrana preferata a viperei cu corn este reprezentata de rozătoare mici si diferite specii de soparle.

Se imperecheaza primavara, in lunile aprilie-mai, iar puii se nasc in toamna, in numar de 4 pana la 7.

Vipera cu corn hiberneaza in fisuri ale rocilor si in cavittii subterane, adesea in grupuri de cateva zeci.

Vipera cu corn este un animal timid, lent in miscari, fara tendinta de agresivitate. In prezenta omului sau a altor animale ramane nemiscata sau incearca sa se ascunda sub pietre şi vegetaţie. Dacă este incoltita, suiera scurt si puternic si se strange colac incercand sa intimideze agresorul. De retinut este faptul ca nu ataca niciodata cu intentia de a ucide, ci doar pentru a se apara!. Cand se simte in pericol are un comportament defensiv, dar daca nu are unde sa se ascunda devine agresiva, atacand potentialul dusman.

Muscatura viperei cu corn si in general a oricarei vipere europene nu pune in pericol viata decat in cazuri deosebite (muscatura la nivelul gatului, fetei, pieptului, sau daca persoana in cauza sufera de afectiuni grave de sanatate).

Cea mai importanta ameninţare la adresa speciei este recoltarea ilegala a exemplarelor adulte in scopul infiintarii asa-numitelor “ferme de vipere” pentru producerea si colectarea de venin.

sursa foto: http://www.pnportiledefier.ro/index.html,http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2009/07/07/50a8e2177c42d5a66374f52f/646x404.jpg,http://hartaromaniei.eu/obiectiveturistice/wp-content/uploads/2012/09/Parcul-Natural-Por%C5%A3ile-de-Fier.jpg, http://www.pensiune-ecoturistica.ro/wp-content/uploads/2014/09/Parcul-natural-Portile-de-Fier.jpghttp://www.pensiune-ecoturistica.ro/wp-content/uploads/2014/09/Parcul-natural-Portile-de-Fier.jpg,http://romania.ici.ro/images/turism/mc_dpf1.jpg,http://www.romaniaroute.ro/images/obiective/image/natura/Parcul%20%20Natural%20%20Portile%20de%20Fier%20/parcul-natural-portile-de-fier-4.jpg