Scarlat Iriza, un candidat plin de bani și dosare penale

Scarlat Iriza, un candidat plin de bani și dosare penale

         Opțiunea USL-ul pentru candidatura la deputăție pe Colegiul 3 este încă o dovadă de batjocorire a omului de rând
         Ascensiunea financiară a lui Scarlat Iriza, cel pe care USL vrea să-l trimită din nou în Parlamentul României se datorează, în principal, unei inginerii imobiliare. La începutul anilor 2000, cu puţin timp înainte să fie ales deputat, Iriza a fost implicat în divizarea fostei societăţi de stat Litua SA, de pe urma căreia s-a ales cu mai multe spaţii comerciale în centrul municipiului Tg-Jiu. La vremea respectivă, după ce Adunarea Generală a Acţionarilor a depus plângere la organele de cercetare penală, Iriza a fost anchetat de poliţie, dosarul a ajuns la parchet şi, mai apoi, pentru că acesta fusese ales parlamentar, cauza a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind închis întrucât incriminatul căpătase imunitate.
         Aşa a devenit Iriza unul dintre cei mai bogaţi candidaţi la alegerile parlamentare de anul acesta. Cu toate astea, el vrea să adauge la averea-i considerabilă patru ani de imunitate şi privilegiile de care se bucură un demnitar aflat în Parlamentul României. Dacă soarta va fi de partea sa, Iriza va ajunge pentru a doua oară în carieră să ocupe un post de deputat, prima dată fiind în legislatura 2000-2004. În patru ani de mandat, el a avut o singură interpelare în Parlament, şi aceea fără nicio legătură cu Gorjul, însă amorţeala de care pare să fi suferit pe vremea cât a fost parlamentar a dispărut ca prim farmec la terminarea mandatului, când a început să strângă ca furnica, ajungând în prezent un adevărat latifundiar.
         Ajutaţi de actualul senator Greblă,…
         …Scarlat Iriza şi fostul director al Litua SA, Gheorghe Ruşet, au fost părtaşi la divizarea societăţii şi împărţirea mai multor spaţii comerciale din Tg-Jiu. În aprilie 2000, fostul director şi Iriza au cumpărat, ilegal, 18.000 de acţiuni de la angajati, reprezentând aproximativ un sfert din capitalul social al societăţii, cu scopul clar de a acapara cât mai multe din cele 17 spaţii deţinute de Litua.
         Adunarea Generală a Acţionarilor de la acea vreme i-a acţionat în judecată pe Gheorghe Ruşet şi pe cei 42 de salariaţi care-i vândusera acţiunile, solicitând instanţei anularea tranzacţiilor. În iunie 2000, Curtea de Apel Craiova a dat câştig de cauză AGA şi a declarat nulă vânzarea – cumpărarea de acţiuni. Totuşi, salariaţii i-au dat tot lui Ruşeţ acţiunile, deoarece contractele iniţiale de tranzacţionare, încheiate la cabinetul avocatului (atenţie!) Toni Mihail Greblă, purtau o clauză care prevedea ca în cazul în care aceştia doresc să-şi recapete acţiunile trebuie să-i plătească lui Ruşeţ de cinci ori valoarea pe care o primiseră la vânzare.
         Înainte de a fi numit de către PSD prefect al judeţului, Greblă l-a reprezentat pe Ruşeţ în unele procese care priveau tranzacţionarea de acţiuni.
         Litua scris invers, adică Autil…
         …este exact firma la care Iriza deţine şi în prezent 50% din părţile sociale. Autil SRL este una din societăţile desprinse din Litua, care prin acţiunile pe care le deţinea la fosta societate de stat, a pus mâna pe opt spaţii comerciale în Tg-Jiu, dintre acestea cinci situate în zona centrală a municipiului, şi care valorau, la vremea respectivă, peste 30 de miliarde de lei vechi.
         Potrivit presei locale din acea perioadă, reprezentanţii Litua au sesizat Parchetul şi Poliţia cu privire la faptul că Scarlat Iriza s-a interpus în problemele societăţii şi, împreună cu Gheorghe Ruşet, care fusese revocat între timp din funcţia de director şi de preşedinte al CA, au pus la cale divizarea acesteia pentru a intra în posesia celor mai bune spaţii comerciale.
         După câteva luni de cercetări şi după ce a audiat persoanele care-i vânduseră acţiunile, Poliţia a confirmat că Iriza s-a implicat în mod direct în cumpărarea de acţiuni de la 17 acţionari, în numele lui Ruşet. Dosarul penal care conţinea 343 de file a fost înaintat în martie 2001 Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu cu propunere de declinare a competenţei către Parchetul General, pentru continuarea cercetărilor. Între timp, însă, Iriza fusese deja învestit ca deputat şi căpătase imunitate parlamentară, aşa că dosarul a fost pus la sertar, de unde nu a mai fost scos niciodată.
         În iunie 2003, pe când îşi exercita mandatul de deputat, simţind că mai sunt câteva spaţii de împărţit, Iriza a apărut din nou în peisaj, încercând să-l convingă pe unul dintre acţionarii fostei societăţi Litua să semneze unele documente.
         Întrebat de presa vremii în ce calitate se implică în această afacere, Iriza declara că în calitate de fost broker şi pentru că doreşte ca foştii acţionari să fie fericiţi. „Pentru că le-am mai dat sfaturi în domeniu, am zis s-o fac din nou. Nu am nicio acţiune la Litua.   Vreau doar să-i ajut. Cândea este singurul care nu semnează. A fost subalternul meu şi mi-am permis să-l sfătuiesc. Nu înţelege că toată lumea va fi fericită. Vor avea toţi bani. Eu vreau să văd oamenii fericiţi…“, declara Iriza pentru Gazeta de Sud.
         Cert este că, până la urmă, cel fericit a fost doar Iriza, el fiind singurul care a rămas cu câteva spaţii situate în centrul municipiului, care găzduiesc şi astăzi casele de amanet şi schimb valutar ale acestuia, iar pe altele, fără vad comercial, le-a vândut pentru multe miliarde.
         Iriza, candidatul latifundiar şi filantrop
         Ca şi în prezent, în anul 2000 în Parlamentul României ajungeau cu preponderenţă oameni de afaceri înregimentaţi politic şi cu bani suficienţi să susţină partidul şi propria candidatură. Acest sistem de lucru l-a ajutat şi pe Scarlat Iriza să obţină un fotoliu de deputat, fapt care i-a influenţat după aceea viaţa în aşa fel încât acum se poate lăuda cu o avere de invidiat. În timpul primului mandat, Iriza a fost preocupat de bunăstarea proprie, nu de problemele gorjenilor, dovadă fiind faptul că a avut o singură interpelare în Parlament şi aceea referitoare la aplicarea prevederilor Legii concurenţei. Ca şi acum, şi atunci el era om de afaceri, având în anul 2003 acţiuni la 15 societăţi comerciale şi o clădire de birouri. Pe lângă aceste bunuri, mai avea o casă de locuit veche din 1971 şi un teren intravilan. Imediat după ce şi-a terminat mandatul, au început şi achiziţiile, Iriza cumpărându-şi peste 3000 mp de teren agricol şi 2.700 mp de teren intravilan, ambele în comuna Băleşti. A cumpărat 2.600 mp de intravilan în Târgu-Jiu şi a achiziţionat două maşini de lux, un VW Touareg şi un Rover. Ca prin minune a apărut, tot în municipiu, o vilă întinsă pe aproximativ 300 mp.
         Şi cum totul a mers cum nu se poate mai bine, candidatul USL-ului pe Colegiul 3 a ajuns să stea foarte bine şi cu cash-ul, împrumutând trei dintre firmele sale, una cu 41.000 de lei, alta cu 86.000 de lei iar pe ultima cu 475.000 de lei. Între timp, şi-a luat şi un job, unul deloc extenuant, ca şi consilier al directorului Hidroelectrica Târgu-Jiu, unde lucrează încă din 2009. Funcţia sa i-a adus anual un venit de 56.000 de lei.
         Cu toate că de abia de câteva zile a început oficial campania electorală, Scarlat Iriza îţi face lobby de mult timp, bătând frecvent drumurile prin colegiul în care candidează. Posesor al unui certificat de revoluţionar, cu toate că în Târgu-Jiu nu a existat nicio revoluţie, candidatul Iriza s-a gândit că poate obţine capital electoral şi de pe urma acestuia. Astfel, el a anunţat cu surle şi trâmbiţe în presa locală că va solicita Primăriei Târgu-Jiu să-i aloce, conform drepturilor sale de revoluţionar, un hectar de teren, pe care, în mărinimia sa electorală, îl va parcela şi îl va împărţi tinerilor care au nevoie de un loc pe care să-şi construiască o casă. Tot din grijă pentru cei abia păşiţi în viaţă, el solicită primăriei să-i dea spaţii comerciale în Piaţa Centrală, urmând să desfăşoare aici activităţi comerciale împreună cu tineri care nu-şi pot deschide singuri o afacere. Dovedind că o campanie electorală scoate la iveală toată bunătatea unui om, Iriza va pune la bătaie şi terenul care i se pune la dispoziţie în cimitir, declarând că vrea ca pe acesta să fie construită o capelă.