Romania primeşte bani dinainte de 1989, însă este printre cele mai sărace state din UE

România este cel mai bun client al FMI, de la care primeşte bani dinainte de 1989, însă este printre cele mai sărace state din UE

         Fondul Monetar Internaţional a intervenit după căderea Zidului Berlinului în Europa de Est pentru a finanţa tranziţia ţărilor din regiune de la economii de co­mandă la economii de piaţă. România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria, toate au încheiat acorduri cu Fondul de la Washington, iar la aproape un sfert de secol de la căderea regimurilor comuniste din pluton s-au detaşat Polonia şi Ungaria.
         >Dacă în trecut condiţiile impuse de FMI erau sino­nime cu tăierile de cheltuieli, austeritatea şi obiectivele stricte, acum acesta şi-a creat imaginea de instituţie care propovăduieşte creşterea. Să fi venit prea târziu schimbarea pentru România - care a tras cei mai mulţi bani de la FMI - şi Bulgaria, ţările care au rămas cele mai sărace din UE?
         În cazul Poloniei, un stat protejat de investiţiile venite de la vecinii germani şi în care guvernul şi-a păstrat controlul în sectoarele strategice, cele mai multe acorduri au fost preventive, banii nefiind traşi. Această economie este singura din UE care nu a intrat în recesiune în timpul şi după criza economică şi financiară mondială.
         În Ungaria, guvernul vrea mână liberă în gestionarea economiei şi din această cauză a intrat de multe ori în conflict cu FMI. Guvernul de la Budapesta vrea ca după ce plăteşte datoriile ţării către FMI să se concentreze pe creşterea economiei, scrie Politics.hu. Ungaria este cea mai bogată ţară dintre vecinii României, în funcţie de PIB per capita, dar cu toate acestea economia merge împiedicat.
         Programele FMI sunt controversate. Guvernele care încheie acorduri cu instituţia internaţională susţin că fac acest lucru pentru a-i fi mai bine ţării respective şi că aceia care se opun nu sunt informaţi sau o fac cu rea intenţie, scriu profesorii Adam Przeworsky şi James Raymond de la universităţile New York şi Yale într-un studiu intitulat „Efectele programelor FMI asupra creşterii economice“. În rândul specialiştilor părerile sunt împărţite privind efectele programelor de asistenţă. Însă grevele generale, protestele stra­da­le şi turbulenţele sociale chiar mai vio­lente duc la concluzia că programele FMI mobi­li­zează rezistenţa populară, se arată în studiul citat.
         În Bulgaria, stat dat ca exemplu de disciplină bugetară, frustrările produse de austeritate, de sărăcie, corupţie şi de facturile prea mari la utilităţi au dus în primăvara la căderea guvernului.

Sursa foto: http://news.pseka.net/uploads/img/imf_2012.jpg