Magistrații vor fi trași la răspundere pentru erori și abuzuri

      Marți 25 septembrie 2018, Curtea Constituțională a României a admis prevederile aduse Legii 303/2004 cu privire la statutul judecătorilor și procurorilor, astfel legea va fi promulgată iar magistrații vor suporta consecințe pentru greșelile și abuzurile din dosare.

      Un aspect foarte important al noii Legi, se referă la o răspundere a magistraților aplicabilă, conform recomandărilor Curții Constituționale a României formulate la sfârșitul lunii ianuarie, în așa fel încât procurorii să răspundă patrimonial pentru erorile judiciare și abuzurile comise.

      În urma cerințelor CCR, eroarea judiciară cu privire la răspunderea magistraților a fost redefinită de către deputați. Mai exact, amendamentul adoptat prevede că: „Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției, a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei.” Eroare judiciară care atrage răspunderea magistraților este și atunci când: „Prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.”

      Forma adoptată de Parlament cu privire la răspunderea magistraților se modifică astfel:

1. „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

2. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea judecătorilor și procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcție, și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, conform definiției acestora de la art. 99/1.

3. Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în executarea funcției: a) a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei; b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.

4. Dispozițiile alin. 3 se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de procedură penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul civil și Codul de procedură civilă.

5. Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice. Competența soluționării acțiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază reclamantul.

6. Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive.

7. În termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate în acțiunea prevăzută de alin. 6, Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, potrivit procedurii prevăzute de art. 74/1 din Legea 317/2004.

8. Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecției Judiciare prevăzut la alin. 7, rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea-credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare al acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.

9. Competența de soluționare a acțiunii în regres revine, în primă instanță, secției civile a curții de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea în regres își exercită atribuțiile în cadrul acestei curți sau la parchetul de pe lângă aceasta, acțiunea în regres va fi soluționată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.

10. Împotriva hotărârii pronunțate potrivit alin. 9 se poate exercita calea de atac a recursului la secția corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

11. Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, condiții, termene și proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.”

Sursa foto: //www.google.ro/search?biw=1920&bih=938&tbm=isch&sa=1&ei=Cz6rW77aO4f1kwWB1aHQBg&q=decizie+ccr&oq=decizie+ccr&gs_l=img.3..0i24k1l10.10865.13036.0.13191.11.10.0.1.1.0.171.1041.7j3.10.0....0...1c.1.64.img..0.11.1049...0j35i39k1j0i5i30k1j0i30k1j0i8i30k1.0.940x4zaMrPs#imgrc=yS7J1T4Qc6ZMTM: