INCOMPATIBIL? Ministrul Korodi Attila este membru în conducerea unei asociații private care revendică ilegal de la statul român zeci de mii de hectare de pădure!

INCOMPATIBIL? Ministrul Korodi Attila este membru în conducerea unei asociații private care revendică ilegal de la statul român zeci de mii de hectare de pădure!

         Cotidianul harghitean ”Informația Harghitei” publică pe pagina sa de internet un articol bombă despre implicarea proaspătului ministru al Mediului și Pădurilor (sic!) într-o afacere dubioasă prin care o asociație privată din Miercurea Ciuc revendică ilegal de la statul român zeci de mii de hectare de fond silvic în valoare de milioane de euro. Redau mai jos materialul publicat de ”Informația Harghitei”:
         D-l Korodi, propus pentru portofoliul Mediului şi Pădurilor, nu este cumva incompatibil? 
         Proaspătul nominalizat este şi membru în forul de conducere al Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc, Asociaţie ce doreşte a fi recunoscută ca fiind continuatoarea persoanei juridice ,,Bunurile Private din Ciuc” din 1946, Şi care revendică de la statul român zeci de mii de hectare de fond silvic şi construcţii, în valoare de milioane de euro
         În urmă cu mai puţin de o lună, în cadrul unei şedinţe a Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc, a fost aleasă conducerea acesteia. Preşedinte a fost ales călugărul franciscan Bojte Csaba, iar doi dintre membrii din conducere sunt Korodi Attila şi Tanczos Barna. Cu o zi înainte de alegerea membrilor noului for de conducere, Consiliul Judeţean Harghita a adoptat o hotărâre prin care preşedintele CJ, Borboly Csaba, a fost împuternicit cu demararea demersurilor pentru înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI) care să preia în administrare bunurile Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc. ADI prin care se doreşte, de altfel, acoperirea neregulilor ce au decurs din înfiinţarea Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc cu scopul de a intra în posesia fondului Bunurilor Private din Ciuc (înfiinţată în 1946) – este vorba despre zeci de mii de hectare de păduri, păşuni, imobile.
         Ieri, unul dintre membrii din conducerea Asociaţiei a devenit propunerea UDMR pentru portofoliul Mediului şi Pădurilor. Până aici nici o problemă. Doar că Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc a revendicat în anii 2000 mare parte din terenuri aflate în administrarea direcţiilor silvice Harghita, Neamţ şi Bacău. Direcţii care sunt subordonate Ministerului Mediului şi Pădurilor, care va fi condus de Korodi Attila. Ministrul, în eventualitatea unor acţiuni în instanţă, va face parte şi din conducerea Asociaţiei care solicită revendicarea terenurilor şi imobilelor, dar se află şi în fruntea ministerului care apără interesele statului în aceste procese. Ceea ce ridică întrebarea dacă nu cumva e vorba de incompatibilitate sau conflict de interese…
         Mai ales că scopul înfiinţării acestei Asociaţii şi revendicările solicitate de ea ridică serioase semne de întrebare.
         Dar să vedem mai concret, încă o dată, în ce constă acest litigiu, care a generat până în prezent mai multe acţiuni în instanţă
         În continuare vom prezenta un scurt istoric privind această asociaţie. ,,Asociaţia Composesorală Bunuri Private din Ciuc”, cu sediul în Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, a fost înfiinţată în aprilie 2000, fiind înregistrată ca persoană juridică printr-o sentinţă civilă a Judecătoriei Miercurea-Ciuc. Doi ani mai târziu, Hajdu Gabor (fost senator UDMR), în calitate de preşedinte al asociaţiei, împreună cu Raduly Robert, primarul municipiului Miercurea-Ciuc, au dat în judecată statul român, mai exact Ministerul Finanţelor Publice, dorind ca instanţa să constate că persoana juridică Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc este una şi aceeaşi persoană juridică cu persoana juridică (Regie de interes public) ,,Bunurile Private din Ciuc”, existentă din 1946, care, conform legii, era persoană juridică de drept public. Numai că diferenţa dintre cele două asociaţii este enormă: Asociaţia Composesorală este persoană juridică de drept privat, în schimb cea din 1946 era de drept public. Prin sentinţa civilă nr. 1321 din 13 iunie 2002 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc, s-a recunoscut în mod surprinzător ,,identitatea” celor două organizaţii. Deşi este definitivă, ea nu poate produce efecte obligatorii, fiind vădit nelegală. După cum vom arăta mai departe, asta reiese din unele decizii ale Curţii de Apel Târgu-Mureş.
         Curtea de Apel Târgu-Mureş a clarificat această chestiune printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă: Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc nu este succesoarea de drept a fostei regii ,,Bunurile Private din Ciuc”, înfiinţată în baza Legii 765/1946
         După înfiinţarea Asociaţiei au urmat revendicările de terenuri şi imobile, precum şi mai multe procese. Aici vom aminti trei dintre ele, care într-un final s-au tranşat la Curtea de Apel Târgu-Mureş. Este vorba despre un proces între Asociaţia Composesorală în contradictoriu cu Direcţia Silvică (DS) Bacău. Miza: stabilirea dreptului de proprietate asupra a 2.794 ha vegetaţie forestieră din zona Plăieşii de Jos.
         A doua acţiune în instanţă se referea la anularea Dispoziţiei nr. 51/2001 a primarului comunei Bilbor şi ,,restituirea în natură şi în deplină proprietate şi posesie” a imobilelor situate în zona Tulgheşul de Jos de pe raza comunei.
         Iar a treia acţiune a aceleaşi Asociaţii despre care vom aminti a fost împotriva Direcţiei Silvice Harghita. Miza: 20.962 de hectare de păduri, păşuni, fâneţe, situate pe raza administrativ-teritorială a direcţiilor silvice Harghita, Bacău şi Neamţ.
         În toate cazurile, Curtea de Apel Târgu-Mureş a dat dreptate direcţiilor silvice, respectiv comunei Bilbor. Motivarea care a stat la baza acestor decizii a fost faptul că Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc nu este succesoarea de drept a fostei regii de interes public cu acelaşi nume şi, astfel, nu are dreptul de a intra în posesia bunurilor revendicate.
         Motivarea Curţii
         Prin Decizia Curţii de Apel Târgu-Mureş, Secţia Civilă, nr. 330/R din 2002, în dosarul 144/2002/C, s-a hotărât irevocabil că, deşi au aceeaşi denumire, cele două entităţi amintite nu sunt una şi aceeaşi persoană. Vom spicui din decizie câteva argumente. ,,(…) În măsura în care s-ar fi dorit înfiinţarea unei asociaţii care să fie continuatoarea fostei Comunităţi de Bunuri private Ciuc, respectiv a persoanei juridice ‘Bunurile Private din Ciuc’, la care se referă Legea nr. 765/1946, aceasta trebuia autorizată în condiţiile Legii nr. 21/1924 sau potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 (…) care a abrogat expres Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (fundaţii şi asociaţii). O astfel de asociaţie sau fundaţie legal înfiinţată şi cu personalitate juridică dobândită prin hotărâre judecătorească nu există şi în consecinţă Asociaţia Composesorală Bunurile private din Ciuc nu este continuatoarea celei la care se referă Legea nr. 765/1946″. Şi astfel Asociaţia nu putea solicita retrocedarea acelor suprafeţe. Mai mult, această Asociaţie ,,pretinde în realitate retrocedarea pădurilor ce au aparţinut întregii populaţii secuieşti din fostul judeţ Ciuc”, ceea ce este inadmisibil potrivit Legilor 18/1991 şi 1/2000, modificate, se mai arată în decizie.
         Aceeaşi instanţă arată ca ,,surprinzătoare” constatarea Judecătoriei Miercurea-Ciuc
         În decizia nr. 13/A din 2003 a Curţii de Apel Târgu-Mureş se arată că ,,în afară de faptul că s-au declarat continuatorii fostei Asociaţii Composesorale Bunurile Private din Ciuc, reprezentanţii reclamantei nu au prezentat nici un argument care să le confirme susţinerea şi cu toate acestea Judecătoria Miercurea-Ciuc în mod cu totul surprinzător a constatat, prin sentinţa civilă nr. 1321 din 13 iunie 2002, că reclamanta este aceeaşi persoană juridică cu ,,Bunurile Private din Ciuc” menţionată în Legea nr. 765 din 28 septembrie 1946. Reclamanta nu este persoana juridică a cărei activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie-22 decembrie 1989, ci o persoană juridică nou-înfiinţată (…) Preluarea denumirii nu înseamnă identitatea persoanei juridice. Reclamanta nu a făcut dovada că a fost vreodată proprietara imobilelor a căror revendicare o solicită prin acţiune”.
         Şi în fine, în Decizia nr. 83/A din 12 februarie 2004 a Curţii de Apel Târgu-Mureş întăreşte faptul că ,,simpla identitate a denumirii nu conferă calitatea de succesori în drepturi şi obligaţii al reclamantei faţă de fosta regie cu denumire identică”. În aceeaşi decizie se mai precizează că această situaţie ,,a fost clarificată prin hotărâre judecătorească irevocabilă (…), hotărâre care a intrat în puterea lucrului judecat, în conformitate cu dispoziţiile art. 378 Cod de procedură civilă, situaţie în care aceste susţineri apar nefondate şi întemeiat au fost înlăturate de prima instanţă (n.n. – Tribunalul Harghita)”.
         XXX
         După ce în ultimii ani ,,afacerea” Bunurilor Private din Ciuc fusese lăsată la macerat, iată că încetul cu încetul revine în atenţie. Atât prin intenţia CJ Harghita de a înfiinţa un ADI care să administreze bunurile Asociaţiei, cât şi prin schimbarea conducerii. Totuşi, având în frunte un călugăr îi dă legitimitate pentru a îndeplini scopurile sociale prevăzute în statut. Dar problema e că legal, dacă ar obţine acele bunuri, ele vor fi în proprietatea câtorva persoane, constituite în Asociaţie. Ceea ce iar se pare că nu e tocmai în regulă.
         Un alt aspect greu de lămurit ar fi şi faptul cum a putut instanţa din Miercurea-Ciuc constata că Asociaţia Composesorală este succesoarea fostei regii de interes public? Când deja exista o hotărâre judecătorească irevocabilă a Curţii de Apel Târgu-Mureş prin care s-a constatat că nu este continuatoarea fostei regii…