Fermierii români, faultaţi de funcţionarii șpăgari ai statului

Fermierii români, faultaţi de funcţionarii șpăgari ai statului
 

         România ar putea hrăni 38,5 milioane de oameni, dacă fermierii ar avea fructifica cele aproximativ 7 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană dezvoltării rurale şi agriculturii româneşti în perioada 2014-2020. Numai că, pe drumul către absorbția fondurilor europene, experiența acumulată de fermieri în perioada 2007-2013 este tristă.
         În prezent, ţara noastră este un importator net de produse agroalimentare. În primele trei luni din 2013, deficitul comercial pe acest segment s-a ridicat la 308,8 milioane de euro, nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă din 2012. 
         Anul acesta, recolta e bogată, dar consumatorii români vor beneficia doar pe termen scurt de reducerea preţurilor la legume şi fructe. Nici fermierii nu vor fi mai fericiţi, pentru că nu au la dispoziţie suficiente centre de depozitare a mărfii, astfel că trebuie să o vândă repede samsarilor. Din această cauză, adevăraţii producători sunt la un pas de faliment, avertizează preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.
         "Dacă în anul 2011, când a fost cel mai bun an agricol al României din ultima perioadă, preţul de achiziţie la angrosişti pentru un kilogram de floarea-soarelui era de 1,7 - 1,8 lei, iar în 2012 a variat între 2,0-2,2 lei, în acest an kilogramul se vinde doar cu 1,0-1,1 lei. O situaţie la fel de dramatică se înregistrează şi la grâu, unde în anul 2011 preţul de achiziţie era de 0,65-0,75 lei/kg, iar în 2013 este de numai 0,55-0,65, în condiţiile în care toate input-urile (motorină, energie electrică) s-au scumpit cu un procent cuprins între 25-35%", a subliniat Laurenţiu Baciu.
         Fermierii au cerut statului să achiziţioneze surplusul, dar au fost refuzaţi pe motiv că legislaţia europeană nu permite asemenea "intervenţii pe piaţa liberă". Totuşi, în alte ţări, guvernele intervin pentru protecţia propriilor producători. 
         Adio, irigații!
         În plus, Executivul a modificat legislaţia privind folosirea sistemelor de irigaţie din proprietatea statului, astfel că fermierii vor ajunge mai greu să le poată folosi. Totodată, banii de investiții au fost tăiați, astfel că lucrări precum construirea Canalului Siret-Bărăgan, care ar face din câmpurile cultivate pe traseul acestuia o adevărată mină de aur, vor fi lăsate în paragină. Mai mult decât atât, Administrația Apele Române s-ar putea să rămână făr bani pentru lucrările de indiguire, așa că, la primele viituri, oamenii își vor vedea din nou munca spălate de apele furioase.
         Nici subvenţiile negociate de reprezentanţii noştri pentru perioada 2014-2020 nu sunt pe măsura nevoilor fermierilor români, care primesc printre cele mai mici subvenţii, dar trebuie să producă la fel de mult şi de ieftin ca agricultorii din Franţa sau Germania, care au beneficiat zeci de ani de acest sistem. Alte state au reușit să îi convingă pe mai-marii de la Bruxelles că au nevoie de alocări financiare mai mari pentru a susține fermierii, astfel încât să producă la niveluri comparabile cu cei din Vest. În această situație se regăsesc grecii. Ei au adus argumentul că trebuie să lucreze un teren arid, deci le trebuie bani. 
         Parcul auto, bun de dus la casat
         Utilajele pe care le folosește majoritatea agricultorilor români sunt numai bune de expus în muzee și, oricum, sunt prea puține. În România, se foloseşte un tractor pentru a ara, în medie, 50 de hectare. În Austria, Belgia sau Italia, media este de un tractor la mai puţin de 10 hectare. 
         Şansa pentru retehnologizare o reprezintă tocmai fondurile europene, care, iată, se pierd în hăţişul corupţiei. Chiar oficiali din vârful Ministerului Agriculturii au recunoscut anul acesta, în public, că funcţionarii din subordine caută motive de blocare a solicitărilor primite de la beneficiarii fondurilor europene, pentru a-i forţa să le dea mită. Astfel, arestarea directorului adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Aurel Pană, pentru luare de mită în valoarea de 1,2 milioane de euro pare doar vârful icebergului, după cum se plâng fermierii.
         În aceste condiții, șansele ca România să poată hrăni 38,5 milioane de oameni, așa cum reiese din analiza cuprinsă în Cadrul Național Strategic, realizat de comisia prezidențială pentru agricultură, sunt reduse. În schimb, țara noastră va deveni piață de desfacere pentru fermierii performanți din celelalte țări europene, iar mii de agricultori vor pierde singura sursa de venit. În sectorul laptelui, după liberalizarea pieței, prin eliminarea cotelor din 2015, circa 800.000 de mici fermieri vor dispărea, pentru că nu sunt competitivi.


Sursa foto: http://www.evz.ro/typo3temp/pics/tractor_c0e5d357d6.jpg