Romania Mama pe Facebook Romania Mama pe Google Romania Mama pe Twitter
Ştiri și evenimente de ultimă oră    |
Suna la sau trimite un email la romaniamam2012@gmail.com
AI UN PONT?
RoMama
» Home
» Termeni si Conditii
» Cont nou institutii
» Contact
Adresa de email:                                      Parola:
Stiri
 
ACTUALITATE
Adaugat: 09 Ianuarie 2020

Comentarii 0 Comentarii

        Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) are pe rol trei dosare ce vizează activitatea și legalitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, un subiect extrem de important pentru cei care au fost sau încă sunt victimele abuzurilor unor magistrați. 

 

        La baza judecății CJUE se află o sesizare a Forumului Judecătorilor din România, care s-a judecat la Curtea de Apel Pitești în contradictoriu cu CSM (Consiliul Superior al Magistraturii), prin care se solicita suspensarea unei decizii a Consiliului și se decidea modalitatea de transfer a procurorilor la SIIJ. În concluzie, magistrații activiști de la Forumul Judecătorilor din România susțin desființarea Secției Speciale, potrivit EVZ.

 

        Curtea de Apel Pitești a decis să sesizeze CJUE pentru unele aspecte care se referă la înființarea Secției Speciale, dacă acest lucru este în contradictoriu cu prevederile tratatului de aderare a României la UE și dacă recomandările din MCV (unele dintre ele stabilesc deființarea SIIJ) sunt sau nu obligatorii pentru România. 

 

        Pentru a lua o decizie în acest sens, judecătorii CJUE au cerut Comisiei Europene un punct de vedere; răspunsul oferit de Comisia Europeană se bazează, susține AJADO (Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului din România), „în mare parte pe informații și concluzii vădit eronate și părtinitoare”. AJADO a analizat aspectele deduse judecății la CJUE: „Prezentăm în continuare 4 astfel de erori grosolane ce puteau fi evitate cu ușurință de Comisia Europeană dacă s-ar fi raportat cu bună credință și numai la informațiile publice”.

 

        În prima greșeală UE spune că șeful Secției Speciale nu se mai subordonează procurorului general al României - „Afirmația contravine prevederilor legale în vigoare, care sunt expuse chiar în cuprinsul observațiilor scrise în prima parte a acestora. Astfel, art. 88/1 alin. 1 din legea 304/2004 prevede în mod clar că SIIJ se înființează și funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Mai mult, SIIJ este reglementată în Titlul III, Cap. II din Legea 304/2004, care se referă la `Organizarea Ministerului Public` și are secțiuni privind Parchetul de pe lângă ICCJ, DIICOT, DNA, SIIJ, parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale, parchetele militare. Toate aceste structuri de parchet sunt egal subordonate ierarhic Procurorului General, fără a exista nicio excepție cu privire la SIIJ. De asemenea, art. 72 care prevede că `Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercită, direct sau prin procurori anume desemnați, controlul asupra tuturor parchetelor” nu a fost nici modificat și nici abrogat. Ca atare, subordonarea ierarhică a procurorului-șef al Secției față de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este evidentă și rezultă incontestabil din lecturarea textelor legale, unele menționate chiar în cuprinsul observațiilor formulate de Comisie” explică AJADO.

 

        A doua greșeală a Comisiei Europene se referă la faptul că Secția Specială ar fi singura structură specializată în dreptul penal român să ancheteze magistrații, fapt ce contravine legii, fără însă să amintească de parchetele militare sau chiar de DNA, care pot să ancheteze doar o anumită categorie de persoane și infracțiuni - „Curtea Constituțională a clarificat acest aspect în Decizia 33/2018, unde a subliniat că stabilirea unor reguli speciale de competență cu privire la o anumită categorie de persoane nu reprezintă un element de noutate în actul normativ procesual penal. Curtea face trimitere atât la normele de competență ce vizează militarii, cât și la alte norme ce instituie competenta după persoană, inclusiv în cazul magistraților. Curtea Constituțională face, de asemenea, trimitere la o decizie pronunțată încă din 2009, în care statua că stabilirea unor reguli speciale de competență cu privire la o anumită categorie de persoane - militari în activitate, în sensul că în cauzele privind infracțiunile de corupție săvârșite de aceștia, urmărirea penală se efectuează de procurori militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate, nu este contrară principiului egalității. În concluzie, SIIJ nu este prima structură de parchet specializată pe urmărirea penală a unor categorii de persoane, fapt constatat ca atare și de CCR” arată AJADO.

 

        Comisia Europeană continuă în a face erori grosolane și susține că prin înființarea Secției Speciale se produce un efect inhibator asupra judecătorilor „precum și o suspiciune generală privind posibilitatea unor influențe exterioare, în special de natură politică, asupra conținutului deciziilor judiciare, ceea ce poate afecta în mod semnificativ independența justiției din România” - AJADO susține că punctul de vedere al Comisiei Europene este unul cinic: „SIIJ a fost înființată ca răspuns la anchetele penale abuzive ale DNA, ce au constituit reale și grave presiuni la adresa judecătorilor și procurorilor, descrierea amplă a acestora regăsindu-se în raportul Inspecției Judiciare, aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Ca răspuns la aceste presiuni, devenise imperativă asigurarea unor garanții suplimentare de independență a magistraților împotriva anchetelor penale arbitrare, lucru făcut prin modul de reglementare al SIIJ”. Judecătorii Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului mai spun că, prin modul în care este construită Secția Specială „orice influență politică în SIIJ este exclusă, independența magistraților fiind suplimentar garantată. Contrar susținerii Comisiei Europene din paragraful precitat, efect inhibator asupra judecătorilor și procurorilor a avut în trecut modul în care DNA a instrumentat mii de dosare contra magistraților, efect ce se impunea categoric a fi înlăturat și a fost, prin crearea noii secții. În mod ironic însă, Comisia care a lăudat îndelung activitatea DNA, ignorând toate eșecurile și abuzurile acesteia, chiar și când acestea au devenit publice, dovedite și incontestabile, critică noua secție tocmai pentru ceea ce trebuia să impute de mulți ani DNA. Mai mult posibilitatea unor influențe exterioare, în special de natură politică este o susținere aberantă câtă vreme SIIJ este singura structură de parchet din România în care nicio entitate politică nu are competențe în numirea procurorilor ce o compun. (...) Ipocrizia Comisiei Europene este dovedită și de faptul că aceasta nu a comentat în rapoartele MCV anterioare existența unui serviciu de anchetare a magistraților în DNA, serviciu în care procurorii erau numiți netransparent de procurorul șef al DNA, care era numit politic”.

 

        Mai departe, Comisia Europeană susține că magistrații români ar trebui protejați de unele abuzuri care ar putea fi comise de Secția Specială - „Astfel, în mai 2018 Consiliul Superior al Magistraturii a dispus efectuarea unui control la DNA privind modul de instrumentare a dosarelor cu magistrați, control finalizat prin Raportul Inspecției Judiciare nr. 5488/IJ/2510/DIJ/1365/DIP/2018 (...) adoptat de Plenul CSM la data de 15.10.2019, iar în cuprinsul lui sunt relevate abuzurile săvârșite de DNA împotriva judecătorilor și procurorilor prin inițierea unui număr nejustificat de dosare penale împotriva acestora, tergiversarea soluționării acestor dosare, numărul mandatelor de supraveghere tehnică solicitate contra acestora, necomunicarea oficială către judecători și procurori a unor soluții de clasare, etc. Chiar și fără acest raport al Inspecției Judiciare, presa din România a prezentat suficiente exemple ce dovedeau modul abuziv în care DNA a anchetat magistrații, chiar în dosare ce vizau exclusiv soluțiile pronunțate de judecători sau măsuri adoptate de procurori în exercitarea funcției” transmite AJADO.

 

 

Sursa foto: ://bittv.info/justitie-radiera-intr-un-dosar-de-crima-organizata-7-interlopi-scapati-de-pedeapsa/


Operator:   
 
 
 
 
 
ABONARE NEWSLETTER:
 
Adresa de email:
 
 
TOP ARTICOLE
Un medic explică de ce se moare de gripă și oferă sfaturi pentru perioada epidemiei
„Reținem: prudență, vaccinare, calm, prevenție, educație medica...
 
S-a stabilit structura anului școlar 2020-2021
Când începe școala și cum sunt programate vacanțele pentru anul ...
 
Tania Budi, poze sexy la 52 de ani
Tania Budi se menține extraordinar la vârsta pe care o are, aparent....
 
Procedură de evaluare în cazul șefului Poliției Sector 4 – nu poate justifica 60.000 de euro
Autoritatea Națională de Integritate a anunțat că șeful Poliției...
 
Băsescu, atac dur la adresa unui proaspăt membru USR: „E o panaramă”
Fostul președinte Traian Băsescu l-a atacat dur pe Moise Guran, proa...
 
Alexandra Stan, declarații despre viața personală: „Nu-mi place să fiu îmblânzită”
Cunoscuta cântăreață Alexandra Stan a făcut o serie de mărturisi...
 
Gîrbovan: A fost nevoie de înființarea SIIJ pentru că existau „abuzuri ale procurorilor DNA”
Judectoarea Dana Gîrbovan explică de ce a fost nevoie de înființar...
 
 
 
 
ACTUALITATE
 
44% din condamnările CEDO sunt neimplementate în România. Care sunt cele mai frecvente cauze pentru care țara noastră a fost condamnată

» 17 Februarie 2020 | Comentarii 0
 
EDUCATIE
 
Elevii pot primi 200 de euro de la stat pentru un calculator. Ce trebuie să facă

» 17 Februarie 2020 | Comentarii 0
 
INTERNATIONALE
 
Ce se spune despre negocierile post-Brexit dintre UE și Marea Britanie. „Se vor sfâșia”

» 17 Februarie 2020 | Comentarii 0
 
ECONOMIE
 
Ministrul Muncii spune adevărul despre sistemul de pensii: „Este rudimentar”

» 17 Februarie 2020 | Comentarii 0
 
ECONOMIE
 
Șeful Consiliului Fiscal, despre creșterea punctului de pensie: „Noi trebuie să ne oprim din extravaganțe”

» 16 Februarie 2020 | Comentarii 0