Tradiții și superstiții de 1 ianuarie

      Sfântul Vasile cel Mare - episcop de Cezareea, unul dintre cei mai importanți sfinți ai Bisericii Ortodoxe și primul ierarh care a întemeiat, pe lângă biserici, spitale și aziluri pentru săraci, este sărbătorit de creștini pe data de 1 ianuarie. Sărbătoarea este supranumită Crăciunui Mic sau Fratele Crăciunului și este o zi plină de tradiții, practici magice și ritualuri.

      Prima zi din an este considerată propice pentru desfășurarea practicilor magice. Tradițiile care se făceau în această zi marchează începutul, nu doar al unui Nou An, dar și, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viață.

Tradiții de Sfântul Vasile

      1. 1 ianuarie este ziua în care fetele pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Punțile sunt făcute din rămurele de măr dulce, construite din două crenguțe, care sunt, mai apoi, plasate în locuri ascunse. De ele se leagă un mănunchi de busuioc, o pară de argint legată cu fir roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele. Tradiția românească spune că dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, se va căsători cu un bărbat sărac.

      2. Un alt ritual vechi spune că fata care vrea să știe dacă se va mărita în cursul anului sau în anii viitori trebuie să meargă în cotețul porcilor sau în grajdul vitelor. Aici va trebui să dea cu piciorul într-un porc sau o vită și să spună următoarele cuvinte: „hui etimp” (anul acesta), „hui atimp” (anul viitor), „hui dincolo deatimp” (al doilea an). Dacă porcul grohăie, iar vita se mișcă la prima strigare atunci fata se mărită în lunile următoare, iar dacă se mișcă la a doua sau la a treia strigare, atunci se va mărita peste un an sau doi.

      3. Un obicei foarte popular, mai ales în rândul copiilor, este „sorcovitul”. În cursul dimineții grupuri de copii merg cu sorcova. În trecut aceasta era făcută din nuiele înverzite, astăzi se confecționează din flori de hârtie. Copiii rostesc urări de bun augur în timp ce lovesc ușor cu sorcova umărul celui „sorcovit”. Acest obicei are scopul de a transmite urări de vigoare și belșug.

      4. Un obicei făcut colectiv de grupuri mici sau cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceștia dezleagă anul și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forțelor malefice: seceta, insectele și animalele dăunătoare recoltei, etc.

      5. Feciorii mai dezleagă și cununiile cu un descântec: „Slobozim câșlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori/ Să fie pețitori.”

Superstiții de 1 ianuarie

      1. Se spune că primul musafir care intră în casă trebuie să fie un bărbat. Cum a fost musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, așa vei fi, cu îndestulare ori lipsuri, tot anul.

      2. Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul și să aibă spor, există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc, nicidecum de găină, pentru că așa cum porcul râmă numai înainte, tot așa va merge și omul spre belșug.

      3. Pe 1 ianuarie, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului și să o mânuiască de trei ori, pentru a avea spor la muncă în anul în care a intrat.

      4. De Sfântul Vasile se spune că este bine să bem mult vin, se crede că atât vin cât bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. Pe 1 ianuarie femeile beau, joacă fusul și furca pentru a crește cânepa peste an.

Sursa foto: ://www.telegrafonline.ro/prima-zi-a-anului-traditii-si-obiceiuri-de-sfantul-vasile