Romul Ladea sculptor

ROMUL LADEA

            Romul Ladea a intrat în eternitate, lăsând o operă exemplar constituită. De o neobişnuită consecvenţă stilistică, vast desfăşurată, această operă reflectă momente esenţiale ale istoriei şi culturii româneşti, înscrise sub semnul permenenţei. Punctul nodal al unui asemenea spaţiu plastic specific, populat de personaje-arhetip, eroice sau meditative, îl constituie ţăranul, amplificat la dimensiuni monumentale; elogiul adus ţăranilor din satul său natal (seria «Din satul meu») este o laudă a acestui pământ.

            Născut la 17 mai 1901, la Jitin-Caraş, în Banat, din părinţi ţărani, Ladea a păstrat toată viaţa înţelepciunea ţărănească, plenar afirmată în sculptura sa. În 1922 devine elev al profesorului Paciurea, situându-se astfel în continuarea unei axe principale a sculpturii româneşti, aceea orientată spre atingerea unei expresivităţi centrate pe stilizarea figurii umane. La Paria – unde urmează cursurile Academiei Julian, frecventând şi atelierul lui Brâncuşi – ca şi mai târziu – în timpul călătoriilor de studii la Budapesta, Viena, Dresda, Mùnchen, Berlin, fără a pierde din vedere căutările novatoare, Ladea se va forma după datele sale personale, elaborându-şi un stul propriu.

            Întors în ţară în 1927, este numit profesor la catedra de sculptură a Şcolii de arte frumoase din Cluj. De atunci, cu mici intermitenţe, profesorul venerat care a fost Ladea – susţinut şi de prestigiul creaţiei – a îndrumat cu un remarcabil tact pedagogic generaţii de artişti care au învăţat de la el ordine, măsură, gândire sculpturală logică. Numeroase expoziţii l-au consacrat care unul dintre cei mai autorizaţi modelatori ai spritualităţii româneşti. De altfel, afinităţi profunde l-au legat de elita culturală transilvăneană dintre cele două războaie (Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Pavel Dan, Ion Chinezu, D.D. Roşca). După Eliberare, s-a putut manifesta şi ca monumentalist realizând, printre altele, statuia lui Petru Groza, busturile lui Rebreanu, Sadoveanu, Agârbiceanu, Blaga. Sensuri adânc umaniste renăşteau din vibraţia suprafeţelor sculptural tăiate dur, aspru, pentru a exprima tăria unui Horia, sau prelucrate «tandru», îndulcite, în seria de «Maternităţi». Portretist de mare clasă, decanta expresia, investind-o cu pregnanţă caracterologică.

            Emanând demnitate nobleţe şi vigoare sculptura lui Romul Ladea oferă soliditate, neînfrântă încredere în frumuseţea intrisecă a omului.

            O personalitate şi o operă de natură exemplară se aşează între valorile veşnice ale artei româneşti.