Gheorghe DIMA
10 octombrie 1847 – S-a născut la Braşov, Gheorghe Dima, compozitor, dirijor, cântăreţ şi pedagog român.
Înaintaş de seamă al muzicii româneşti, după ce a făcut studii muzicale (canto, armonie şi contrapunct) la Karlsruhe, Viena, Graz şi Leipzig, s-a reîntors în Transilvania, aflată pe atunci sub stăpânirea imperiului austro-ungar, desfăşurând o vastă şi multilaterală muncă de promovare a culturii muzicale româneşti. Pionier neobosit şi mare animator al vieţii culturale a românilor ardeleni, căreia i-a dat un impuls inviorător în direcţia cultivării pe scară largă a creaţiei muzicale naţionale, Gheorghe Dima a fost multă vreme profesor de muzică la Braşov şi la Sibiu şi dirijor al „Reuniunilor de cântări” din ambele oraşe, dând numeroase concerte de mare succes. A fost primul director şi profesor al Conservatorului din Cluj, nou înfiinţat după primul război mondial, instituţie care astăzi îi poartă numele. Posesor al unei frumoase voci de bas – în tinereţe a fost solist al operelor din Klagenfurt şi Zürich – Gheorghe Dima a dat numeroase concerte de lieduri, multe dintre ele compoziţii proprii. El a fost unul dintre primii compozitori români de lieduri, - pe versuri din literatura noastră clasică (M. Eminescu, D.Bolintineanu, Alecsandri, Coşbuc) şi populară. Creaţia sa mai cuprinde lucrări coral-simfonice, printre care Mama lui Ştefan cel Mare şi Ştefan Vodă şi codrul; lucrări corale, armonizări de cântece populare româneşti etc.
A murit la Cluj, la 4 iunie 1925.