George BREAZUL
14 septembrie 1887 – S-a născut la Amărăştii de Jos, Caracal, George BREAZUL, muzicolog, pedagog şi folclorist român, laureat al Premiului de Stat.
Ca absolvent al Conservatorului din Bucureşti, unde a fost elev al lui D.G.Kiriac, A.Castaldi şi I.N.Otescu, G.Breazul plecă la Berlin pentru specializare, între alţii cu H.Albert şi C.Sachs.
A fost timp de 35 de ani profesor la Conservatorul din Bucureşti, unde a predat diferite discipline. Personalitate cu o importanţă covârşitoare pentru dezvoltarea istoriografiei româneşti pe baze ştiinţifice, el a fondat arhiva fonogramică a Ministerului Artelor, în 1927, contribuind prin intensa sa activitate publicistică la valorificarea cântecului popular românesc. Foarte apreciat şi peste hotare, a fost membru al mai multor instituţii culturale din străinătate (Gesellschaft für Musikforschung din kassel, Gesellschaft der Freunde des Internationalen Musiker – Bref – Archivs din Berlin); este autorul unor articole lexicografice în Encyclopédie de la Musique – Fascquelle – Paris; Sovetsckaia Enţiklopedia – Moscova, Die Musik în Geschichte und Gegenwart – Kassel Riemanns Musiklexikon, Enciclopedia dello Spettacolo – Milano.
A publicat numeroase studii şi monografii precum şi manuale de învăţământ muzical. De asemenea, a avut o bogată activitate de critică muzicală. A colaborat cu Maximilian Costin la editarea revistei „Muzica” în primul pătrar al veacului nostru. Printre lucrările sale mai importante figurează Patrium Carmen, Învăţământul muzical în Ţara Românească, La bicnetenarul naşterii lui Mozart, Gavrill Musicescu ş.a.
A murit la Bucureşti, la 4august 1961.
Sursa foto: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e7/George_Breazul.jpg