Mănăstirea Putna - cum a fost zidită și de ce se spune că este păzită de îngeri

        Despre Mănăstirea Putna, un lăcaș de cult construit cu peste cinci secole în urmă, se spun multe legende, dintre cele mai interesante. Una dintre ele vorbește despre o minune în pădure, alta despre o comoară îngropată. Cert este că Mănăstirea Putna este un loc deosebit cu o istorie frumoasă ce merită descoperită.

Luminile din pădure

        Legenda spune că Ștefan cel Mare se întorcea dintr-o bătălie pierdută și rătăcea prin pădurile Sucevei, foarte obosit și flămând, dar și dezamăgit pentru că pierduse oastea. În mersul său a întâlnit un bărbat care semăna cu un pustnic, cu barbă albă și lungă până la brâu; acesta era nimeni altul decât Daniil Sihastrul. Pustnicul l-a luat pe Ștefan cel Mare în chilia sa și i-a oferit de mâncare și un adăpost. La miezul nopții, Daniil Sihastrul l-a trezit pe Ștefan cel Mare, l-a scos din chilie și l-a pus să se uite bine în depărtare și să-i spună ce vede. Ștefan cel Mare i-a spus de două ori că nu vede decât întuneric, iar a treia oară, la insistențele sihastrului, Ștefan cel Mare a spus că vede câteva luminițe în zare. Daniil i-a spus domnitorului că nu sunt simple lumini, ci sunt îngeri care stau deasupra unui loc anume din pădure, care este sacru. Explicându-i această viziune, Daniil Sihastrul i-a spus lui Ștefan cel Mare că războiul pierdut poate fi reluat și câștigat, dar numai dacă în locul acela se va construi un lăcaș sfânt. După ce s-a recules și a promis solemn că va construi o mănăstire în locul respectiv, Ștefan cel Mare și-a refăcut oastea și a câștigat bătălia, potrivit matricea.ro.

Comoara îngropată

        După ce i-a condus pe moldoveni la victorie, Ștefan cel Mare a mers să-l viziteze din nou pe sihastrul din pădure. De asemenea, domnitorul a defrișat o suprafață mare și a construit acolo mănăstirea Putna, ținându-se astfel de promisiune. La temelia mănăstirii ridicate în mijlocul pustietății se spune că Ștefan ar fi îngropat o câldare mare cu bani și multe bijuterii din aur și argint. Domnitorul a promis că această comoară va fi dezgropată numai de el, atunci când va învia din morți, călare pe cal și cu sabia înălțată drept în sus. 

        Ion Neculce spune că mănăstirea Putna era o minune arhitecturală și o demonstrație de bogăție la vremea respectivă: „așe au fost făcut mănăstirea de frumoasă, tot cu aur poleită zugrăveala, mai mult aur decât zugrăveală, și pre dinlăuntru și pre dinafară”, potrivit sursei citate. Lucrările de ridicare a bisericii au început în anul 1466, aceasta fiind prima și cea mai importantă ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, dar și prima instituție ecleziastică a țării care străjuiește Bucovina. 

Citește și: Localitatea cu cel mai scurt nume din România și biserica reformată!

        Dacă ți-a plăcut acest articol distribuie-l și urmărește-ne pe Facebook pentru a afla mai multe noutăți. Dă Like paginii noastre printr-un click aici!

Sursa foto: ://basilica.ro/putna-550-de-ani-de-la-sfintirea-primei-ctitorii-a-sf-stefan-cel-mare-program/