Mănăstirea Hurezi - rafinat exemplu de arhitectură românească

      Mănăstirea Hurezi este unul din cele mai mari ansambluri monahale ale României introdus în patimoniul mondial UNESCO. De asemenea, este cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc din întreaga țară.

      Mănăstirea și cele patru schituri ale sale ocupă un spațiu larg la poalele Muntelui Căpățânii și au fost construite între anii 1690-1697, la marginea satului Românii de Sus. Aici, Constantin Brâncoveanu își pregătise loc de odihnă veșnică care a rămas gol după ce a fost martirizat atât el cât și cei patru fii ai săi. Așezământul este structurat sub forma unei cruci, care are în centru biserica mare dedicată Sfinților Constantin cel Mare și mamei sale împărăteasa Elena.

      Printre elementele bizantine și cele românești, la Hurezi se regăsesc și influențe baroce (foișoarele), completând primul loc al „monarhiei culturale” inaugurat de Constantin Brâncoveanu și păstrat aproape intact. Conform istoricilor și cercetătorilor, biserica mare a mănăstirii reprezintă o „interpretare simplificată” a bisericii mănăstirii Curtea de Argeș - două turle, naosul despărțit de pronaos printr-un zid, cele douăsprezece coloane fiind înlocuite cu două. 

      Mănăstirea Hurezi, proiectată și ca reședință domnească, înfățișa pentru prima dată modelul cultural brâncovenesc. Construită cu meșteri din sud-estul Europei, aceasta a adăpostit și o școală de pictură postbizantină precum și o valoroasă bibliotecă umanistă, despre care, medicul curții domnești, Ioan Comnen, spunea: „Ai întemeiat o bibliotecă demnă de văzut, cu multă cheltuială, în mănăstirea cea frumoasă a Hurezilor, zidită de tine și ai umplut-o cu cărți felurite și foarte de folos”. La acea vreme, în Țara Românească, era printre puținele și însemnatele biblioteci care cuprindea pe lângă scrieri teologice și spirituale în greacă și slavonă, tipărite la Veneția, Liov sau Kiev - Biblia sacra polyglota (Londra, 1653-1657), dar și „Odiseea” lui Homer (Basel, 1541), „Tragediile” lui Euripide (Basel, 1551), „Novellae”-le lui Iustinian (Paris, 1668) sau „Corpus Byzantinae Historiae”. 

      Schitul Sfântul Ioan, cea mai veche așezare de la Hurezi, adăpostea o școală de copiști de manuscrise, dar și foarte multe obiecte textile sau de metal, de mare valoare istorică și artistică - veșminte cu motive florale lucrate în fir de aur și pietre prețioase, donate bisericii de Constantin Brâncoveanu, o anaforniță lucrată de maestrul argintar George May II din Brașov, un chivot ce reprezenta biserica de la Curtea de Argeș. Cele mai multe dintre ele aflându-se în colecțiile Muzeului de Artă.

      Legendele spun că numele mănăstirii provine de la niște păsări de noapte, cu penaj deosebit de frumos colorat, numite huhurezi, acestea le țineau de urât meșterilor tocmiți de Brâncoveanu pentru ridicarea mărețului lăcaș.

      Dacă ți-a plăcut acest articol, urmărește-ne pe Facebook pentru a afla mai multe noutăți. Dă Like paginii noastre printr-un click aici!

Sursa fotos: ://ziarullumina.ro/expozitie-dedicata-sfantului-constantin-brancoveanu-la-manastirea-hurezi-96008.html.  ://www.gds.ro/Local/2017-09-15/manastirea-hurezi,-popas-de-rugaciune,-meditatie-si-cultura/.  ://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-olteniei/manastirea-hurezi-68220.html.  ://www.antena3.ro/campanii/romania-la-inaltime/romania-la-inaltime-manastirea-hurezi-cea-mai-de-seama-ctitorie-a-domnului-martir-constantin-265614.html.  ://www.365romania.ro/manastirea-hurezi-horezu