Tautu Ion logofatul

TĂUTU, ION (sec. XV - 1511)

            Ion Tăutu a fost unul din oamenii de încredere şi sfetnicii apropiaţi ai lui Ştefan cel Mare. Talentat caligraf, Tău­tu a fost mai întâi grămătic la cancelaria voievodală (1464 - 1472). În anul 1475, succedând lui Toma, a fost înălţat în cea mai înaltă dregătorie de curte, aceea de mare logofăt, el fiind singurul boier care, datorită meritelor sale, a deţinut timp de 35 ani această importantă slujbă.

            Logofătul Tăutu s-a distins mai cu seamă în activităţi diplomatice, ca pur­tător dibaci al unor solii de răspundere la poloni, la veneţieni, la turci. Una din ele a avut loc în 1497, când regele Poloniei Ioan Albert organiza la grani­ţele Moldovei o mare expediţie mili­tară. Îngrijat de pregătirile ce se făceau la hotarul de miazănoapte, Ştefan Vodă a trimis pe Tăutu, însoţit de vistierul Isac, să afle intenţiile adevărate ale mo­narhului. Misiunea a fost însoţită de primejdii, căci regele, aşa cum scrie cronica, «au prinsu pre Tăutu logofătul şi pre Isac vistiernicul de i-au ferecatu în obezi şi i-au trimis de i-au închis tocmai la Liov». Arestarea solilor a dezvăluit planurile regelui a cărui oaste, mai târziu, la 26 octombrie 1497, s-a acoperit cu ruşinea înfrângerii în lupta de la Codrii Cosminului.

            În «O samă de cuvinte», cronicarul Ion Neculce cuprinde povestirea după care, în timpul unei misiuni la Istanbul, Tăutu ar fi băut, pe nerăsuflate, din necunoaşterea băuturii şi spre marea mirare a celor din jur, o cană cu cafea fierbinte. «După ce au luat Bogdan vodă domnia, au şi trimis pre Tăutul logofătul sol la turci... Şi aşe vorbăscu oamenii, că l-au pus viziriul de au şedzut înaintea vizitiului pre măcat (covor)... Şi dându-i cahfe, nu ştie cum o va be. Şi au început a închina: „Să trăiască împăratul şi vizi­riul“. Şi închinând, au sorbit felegeanul ca altă băutură.»

            Faptele de credinţă faţă de Moldova i-au adus lui Ion Tăutu mare faimă. Lor li se alătură şi aceea de ctitor al unui valoros monument de arhitectură înălţat prin 1492 - 1493 la Bălineşti (judeţul Suceava). În interiorul lui, la dreapta intrării în naos, se află de aproa­pe cinci veacuri portretul lui Tăutu, zugrăvit de meşterul Gavriil, aşa cum acesta a fost în viaţă: bărbat falnic, cu trăsături energice, cu privirea adâncă, dreaptă.

Sursa foto: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_T%C4%83utu