Despot Voda

DESPOT VODĂ (1561-1563)

            Iacob Heraclid, supranumit Despot Vo­dă, a fost, în epoca sa, o personalitate deosebită. Era un mare cărturar, poet talentat, medic, bun militar, ştiutor al multor limbi - printre care greaca, latina, spaniola, franceza - dar şi un om vanitos, plin de ambiţii, dornic să ajungă în vârful ierarhiei sociale. S-a născut în insula Samos. Tânăr fiind, a urmat în Franţa, la Montpellier, cursurile facultăţii de medicină. Având dorul şi dragul călătoriilor, a drumeţit apoi, ani lungi, prin aproape toate ţă­rile Europei Cultura, inteligenţa, spi­ritul său fin i-au permis să cultive multe şi utile relaţii în anturajul suve­ranilor, al principilor timpului.

            Graţie însuşirilor sale, împăratul Carol Quintul i-a recunoscut, printr-o diplo­mă emisă la 22 octombrie 1555, titlul de «despot de Samos, principe de Paros, al Doridei şi al altor insule, cavaler auratus şi conte palatin» şi i-a acordat drep­tul de a confirma notari imperiali, doc­tori, licenţiaţi, magistraţi şi poeţi lau­reaţi. Marele rol al vieţii sale avea însă să-l joace din anul 1561, când a ajuns domn al Moldovei în timpul guver­nării sale, a luat măsuri pentru dez­voltarea economiei, pentru întărirea oraşelor. Ca să vină în sprijinul co­merţului, a bătut monede din metal preţios: ducaţi de aur, taleri şi arţi de argint. A întemeiat la Cotnari o şcoală umanistă, pe care a dorit s-o transforme în Academie şi la care a invitat să predea mulţi profesori ves­tiţi din vestite centre de învăţământ din străinătate, domnia lui marcând deschideri noi către cultura întregii Europe.

            Despot Vodă nutrea gânduri de mărire a Moldovei. El dorea să aducă sub sceptrul său şi Ţara Românească, pen­tru ca, prin puteri unite, cele două state, ai căror locuitori se trăgeau din «vitejii romani care făceau să tremure lumea întreagă» - după cum spunea el însuşi - să poată înfrunta mai uşor duşmanii.

            Planurile sale îndrăzneţe cereau sume sporite de bani. Pentru aceasta, dar şi pentru întreţinerea costisitorului fast de la curtea sa, domnitorul a adoptat o politică fiscală dură. Impunând o dare de un galben de familie, «lucru care a stârnit mare duşmănie şi ură îm­potriva lui Despot», domnitorul a pier­dut sprijinul poporului. În aceste con­diţii, a fost mai uşor posibilă organiza­rea, de către boierii ostili, a unui com­plot. La 6 noiembrie 1563, la Suceava, Despot Vodă a căzut lovit de buzduga­nul hatmanului Ştefan Tomşa. Astfel a pierit, după o scurtă stăpânire în care nu a apucat să-şi împlinească gândurile, Iacob Heraclidul, domnitorul vizionar care, în inscripţia uneia din emisiunile sale monetare, îşi spunea: «...răzbu­nătorul şi apărătorul libertăţii pa­triei».

            Figura voievodului este evocată în dra­ma istorică «Despot Vodă» de Vasile Alecsandri.

Sursa foto: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Iacob_Heraclid