Fabricile de diplome încep să-şi închidă porţile.

Dezastrul financiar a lovit facultăţile private. Fabricile de diplome încep să-şi închidă porţile. De la un profit de 48 mil. euro, Spiru Haret a ajuns la 400.000 de euro

         De la venituri de 100 mil. euro şi excedent de 48 mil. euro în 2008, „Spiru Haret“ a ajuns la 32 mil. euro venituri şi 0,4 mil. euro profit anul trecut.
         Veniturile încasate de cele mai mari 20 de universităţi private, dintre care „Spiru Haret“ este cea mai mare, s-au înjumătăţit anul trecut faţă de 2008, ajungând la 103 milioane de euro (faţă de 196 milioane de euro în 2008).
         În aceeaşi perioadă, excedentele bugetare ale acestor universităţi – echivalentul  profiturilor din firme– au scăzut de aproape 14 ori faţă de 2008 - anul de „glorie“ pentru sistemul de învăţământ superior - până la 5,3 milioane de euro, arată datele centralizate de ZF pe baza bilanţurilor depuse de universităţi la Ministerul de Finanţe. Cea mai dramatică scădere s-a văzut în bilanţul contabil al universităţii private „Spiru Haret“, care a rămas şi în 2012 liderul pieţei de învăţământ superior particular, cu venituri de peste 32 de milioane de euro şi un excedent de 400.000 de euro. În 2008, instituţia marca venituri de peste 100 de milioane de euro şi un excedent de aproape 50 de milioane de euro. Scandalul „diplomelor false“, scăderea populaţiei şcolare şi a numărului absolvenţilor de bacalaureat au făcut ca această universitate să piardă teren.
         „Pe lângă faptul că a scăzut numărul de absolvenţi de bacalaureat, cred că scăderea veniturilor universităţilor private este şi o consecinţă a faptului că tinerii şi-au dat seama că o simplă diplomă nu mai este suficientă. Unele universităţi private dau absolvenţi bine pregătiţi, de calitate, însă unele doar scot diplome pe bandă rulantă. Am întâlnit absolvenţi care voiau să se angajeze, dar nu puteau rezolva o ecuaţie de gradul II. Cred că tinerii au început să îşi dea seama că nu îi mai ajută să arunce bani pe fereastră - pentru că nici nu prea mai au – şi se angajează imediat după terminarea liceului, nu le este de folos să facă o facultate doar de dragul de a avea o diplomă“, este de părere Florin Godean, country manager al companiei de recrutare Adecco România.
         Şi numărul de studenţi înscrişi în facultăţile private a scăzut. Dacă în 2008 peste 400.000 de studenţi alimentau bugetele de venituri ale universităţilor private, în anul şcolar 2011 - 2012 numărul acestora a scăzut la 140.000, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.
         O scădere semnificativă, dar nu atât de mare, a fost înregistrată şi în cifrele de şcolarizare din cadrul universităţilor de stat: numărul de studenţi înscrişi a scăzut de la 480.000 în 2008 la aproape 400.000 în anul şcolar 2011 – 2012.
         Legea care reglementează cadrul de funcţionare a universităţilor spune că scopul instituţiilor educaţionale nu poate fi acela de a face profit.
         Cu toate acestea, excedentele bugetare raportate de cele mai mari universităţi particulare din România depăşeau, în 2008, 30- 40% din veniturile încasate. Situaţia s-a schimbat drastic în 2012, când doar trei universităţi private – Universitatea Titu Maiorescu, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir şi Universitatea Ecologică – au mai raportat excedente în valoare de peste 1 milion de euro.
         Vor rezista universităţile private în viitor?
         Universităţile private româneşti au fost considerate ani buni o alternativă pentru absolvenţii de bacalaureat care nu reuşeau să ocupe un loc la universităţile de stat, considerate a fi cele mai prestigioase instituţii educaţionale din ţară.


​Sursa foto: http://www.vrn.ro/wp-content/uploads/2013/01/universitatea-spiru-haret-2566.jpg