Alexandru FLECHTENMACHER
23 decembrie 1823 – S-a născut la Iaşi Alexandru FLECHTENMACHER, compozitor, dirijor şi pedagog român.
Data naşterii sale este controversată. Unii susţin că s-ar fi născut la 5 iunie 1822, alţii la 23 decembrie 1823.
Şi-a făcut studiile muzicale la Viena şi la Paris. După reîntoarcerea sa în ţară a avut o bogată şi multilaterală activitate, care a constutuit o contribuţie deosebit de însemnată la dezvoltarea vieţii muzicale româneşti. Făcând parte din pleiada intelectualităţii care a luat parte activă la Revoluţia din 1848 şi care a militat pentru înfăptuirea Unirii, Flechtenmacher se numără printre marii înaintaşi care au luptat cu perseverenţă pentru dezvoltarea şi afirmarea muzicii româneşti. ca şef de orchestră a funcţionat la Teatrul Naţional din Bucureşti, la Craiova şi la Iaşi. În această calitate trebuie să scrie muzica de scenă la piesele aflate în repretoriu, dând astfel la iveală o creaţie foarte bogată destinată teatrului. Pe lângă aceasta a scris numeroase operete, vodeviluri şi canţonete (Baba Hîrca, Doi ţărani şi 5 cârlani, Scara mâţii, Coana Chiriţa, Iaşii în Carnaval, Piatra din casă, Cinel-Cinel, Cetatea Neamţului, Răzvan şi multe altele). Această abundentă creaţie a însemnat pentru Flechtenmacher un prilej de adeschide o cale cât mai largă folclorului românesc în muzica cultă şi totodată de a contribui la începuturile teatrului muzical românesc. A mai scris o uvertură naţională pentru orchestră, coruri patriotice (Hora Unirii), dansuri, hore, piese pentru voce şi pian, precum şi opera Fata de la Cozia. Prestigiul pe care şi l-a câştigat în viaţa muzicală a ţării a făcut ca în 1864, când s-a înfiinţat Conservatorul din Bucureşti, să fie numit director al acestei instituţii, unde a depus o îndelungată şi rodnică activitate pedagogică.
A murit la Bucureşti, la 28 ianuarie 1898.