Ziua care schimbă istoria Ucrainei: Referendum pentru alipirea Ucrainei la Federaţia Rusă

Locuitorii peninsulei ucrainene Crimeea votau masiv duminică pentru alipirea peninsulei la Rusia, autorităţile separatiste preconizând deja o rată record de participare, relatează AFP. Referendumul, denunţat de Kiev şi Occident, se desfăşoară în prezenţa trupelor ruse care deţin controlul asupra regiunii de două săptămâni, alături de miliţii separatiste.

La Sevastopol, un oraş istoric care găzduiesşte Flota rusă la Marea Neagră de peste 200 de ani, alegătorii s-au precipitat masiv la urne încă de duminică dimineaţa. Într-o secţie de votare instalată într-un centru de afaceri şi cultural, votul a început înainte de deschiderea oficială a referendumului. Ulterior, 65 de alegători au votat în decurs de jumătate de oră, a constatat un jurnalist AFP. La Bahcisarai, "capitala" comunităţii musulmane tătare din Crimeea, ai cărei lideri au îndemnat la boicotarea consultărilor, tătarii au rămas în casă. Doar ucraineni de origine rusă votau cu entuziasm, încântaţi să scape cât mai repede de paşaportul ucrainean şi sperând să trăiească mai bine cu subvenţii de la Moscova. În alte secţii de votare de la Sevastopol şi Simferopol, capitala peninsulei separatiste, jurnalişti, inclusiv AFP, au fost împiedicaţi să pătrundă în incintă, în unele cazuri.

Premierul prorus din Crimeea: Începe o nouă eră

"Este un moment istoric, toată lumea va fi fericită", a declarat pentru presă "premierul" prorus al Crimeei Serghii Aksionov, după ce a votat la Simferopol. "Începe o nouă eră", a continuat el, în timp ce un bărbat care agita un steag ucrainean era împins de către gărzi. "Vom sărbători în această (duminică) seara", a conchis Aksionov, sigur de victoria sa. La Sevastopol, Aleftina Klimova, născută în Rusia, nu a putut să doarmă. "Mă aşteptam ca Statele Unite, Franţa, ei, toţi, să fie împotrivă. Mă temeam pentru (preşedintele rus Vladimir) Putin. Dar a ştiut să reziste. Nu am dormit toată noaptea, am aşteptat acest moment şi totul merge cum voiam", a continuat ea.  

Site-ul referendumului privind statutul peninsulei Crimeea,  „Referendum 2014” a fost supus unor atacuri cibernetice, susţin organizatorii.

„Împotriva site-ului nostru a început un nou val de atacuri cibernetice de ultimă generaţie. Specialiştii noştri au reuşit să stabilească locul de unde provin aceste atacuri. Este vorba despre Universitatea Illinois din Urbana-Champaign. Tocmai din acest loc a avut loc cea mai puternică scanare a serverelor înainte de atac”, se menţionează pe site-ul referendumului.

Primele rezultate ale consultării populare din Crimeea vor fi făcute publice imediat după ce secţiile de votare se vor închide, mai exact la ora 20.00 (ora României), cele finale urmând să fie anunţate luni dimineaţă. Pentru ca referendumul să fie validat, prezenţa la urne trebuie să fie de peste 50%, un obiectiv uşor de atins anunţa oficialii din Crimeea. Pe buletinele de vot se vor regăsi două întrebări: Sunteţi pentru reunificarea Crimeii cu Rusia în calitate de membru al Federaţiei Ruse? Sunteţi pentru revenirea Crimeii la Constituţia din 1992 şi la statutul de parte a Ucrainei? Cu o populaţie majoritar pro-rusă (60%), sondajele de opinie indică un rezultat favorabil alipirii cu Rusia.

Nimeni nu îndrăzneşte să critice referendumul

Vocile critice la adresa consultării populare aproape lipsesc cu desăvârşire în Crimeea, doar liderul comunităţii tătare cerând săptămâna trecută boicotarea referendumului. Peste 600 de jurnalişti au primit acreditare din partea autorităţilor din Crimeea să relateze despre acest scrutin, iar nu mai puţin de 135 de observatori străini vor monitoriza consultarea populară. Referendumul organizat astăzi în Crimeea a costat regiunea autonomă circa 16 milioane de hrivne (circa 1,3 milioane de euro). Populaţia din Crimeea numără în prezent, conform recensământului din 2001, 58,5 % etnici şi cetăţeni rusşi, 24,4% ucraineni, 12,1% tătari. Cu doar o zi înainte de referendum, situaţia din peninsulă era una exrem de tensionată, autorităţile din Ucraina acuzând Federaţia Rusă de o „invazie militară” în regiunea Herson din estul ţării.

Ministrul ucrainean de Externe a anunţat că ţara sa îşi rezervă dreptul să recurgă la toate mijloacele necesare pentru a opri forţele ruseşti. Tot în această săptămână, Consiliul de Securitate al ONU a încercat să blocheze scrutinul din Crimeea invitând statele occidentale să voteze o rezoluţie în acest sens. Totuşi, Rusia şi-a folosit dreptul de veto şi a blocat orice luare de poziţie asupra acestei iniţiative. Citeşte şi: Ucraina acuză Rusia de invazie militară în sud-estul ţării şi ameninţă că va răspunde Ucraina acuză Rusia de „invazie militară“ în sud-estul ţării şi ameninţă că va răspunde cu „toate mijloacele“ acestei „invazii“, transmite AFP. Doneţk: militanţi proruşi au atacat cartierul general al serviciilor de securitate ucrainene Militanţi proruşi au atacat sâmbătă sediul serviciilor speciale (SBU) de la Doneţk, un bastion rusofon în estul Ucrainei, cerând eliberarea "guvernatorului" lor autoproclamat şi revendicând dreptul de a vota pentru alipirea regiunii la Rusia, relatează AFP. Soldaţii ucraineni vor rămâne în Crimeea, indiferent de rezultatul referendumului, anunţă Vitali Kliciko Candidatul la alegeri prezidenţiale din Ucraina, fostul boxer Vitali Kliciko, a declarat, sâmbătă, pentru publicaţia germana „Bild”, că soldaţii ucraineni din Crimeea îşi vor menţine poziţiile şi după referendumul din 16 martie, indiferent de rezultatul acestuia, informează AFP.