Perpessicius

PERPESSICIUS

            Perpessicius (pseudonimul lui Dumitru Panaitescu) s-a născut în data de 21 octombrie 1891, la Brăila şi a murit la data de 29 martie 1971, la Bucureşti.

            Critic, istoric literar şi poet.

            Fiul muncitorului Ştefan Panaitescu şi al Elisabetei (născută Daraban).

            Şcoala primară (1898-1902) şi liceul «N. Bălcescu» (1902-1910) în oraşul natal.

            Debutează cu poezia Reminiscenţă sub pseudonimul D. Pandara, în revista Versuri şi proză a lui I. M. Raşcu şi cu schiţa Omida.

            Semnează pentru prima oară cu pseudonimul Perpessicius în revista Cronica (1915).

            Licenţiat în filologie română şi romanică al Universităţii din Bucureşti, în 1914.

            Funcţionar la Biblioteca Academiei Române (1915-1919).

            La intrarea României în prima conflagraţie, pleacă pe frontul dobrogean şi este grav rănit (1916), rămânând pentru toată viaţa infirm.

            După război, a fost profesor de limba română la licee din Arad, Târgu-Mureş, Brăila, Bucureşti (unde va funcţiona, la «Matei Basarab», fără întrerupere, din 1929 până în 1951).

            Colaborează la principalele reviste ale epocii: Flacăra, Spre ziuă, Mişcarea literară, Cugetul românesc, Ideea europeană, România nouă, Revista Fundaţiilor Regale ş.a.

            Conduce Universul Literar (1925-1927), intră în redacţia Cuvântului (1927-1933) şi deţine timp demulţi ani cronica literară la «Radio Bucureşti» (1934-1938).

            Adunate într-o primă culegere, Repertoriu critic (1925), urmată de «seriile» de Menţiuni critice (1928-1946), foiletoanele sale critice urmăresc cu maximă fidelitate mişcarea literară interbelică.

            Ca poet se afirmă cu două volume.

            Admirabil cunoscător al spaţiilor liricii moderne, întocmeşte împreună cu Ion Pillat Antologia poeţilor de azi

            Din 1933 începe munca imensă de editare a Operelor lui Mihai Eminescu.

            Membru corespondent (1945) şi membru titular al Academiei Române (1956).

            Director general al Bibliotecii Academiei (1957) şi director al Muzeului literaturii române (1957-1971).

            Colaborări la diverse reviste postbelice sunt srtânse în seria de Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor (1961-1967), precum şi volumul Lecturi intermitente (1971).

            Critic dublat de un fin erudite, fără pedanterie, adept al unui stil «artist» în analiza operelor, Perpessicius lasă falsa impresie a unui spirit bonom, generos în judecăţi, afirmând totuşi – la o lectură mai atentă – sub fraza barocă, aprecieri acide, rostite însă cu o mare curtenie.

            OPERA:

            Repertoriu critic, Sugestii critice, Arad, 1923, Antologia poeţilor de azi (în colaborare cu Ion Pillat), I-II, Bucureşti, 1925-1928; Scut şi targă, poezii, Bucureşti, 1926; Menţiuni critice, I-V, Bucureşti, 1928-1946; Itinerar sentimental, Bucureşti, 1932; De la Chateaubriand la Mallarmé, Bucureşti, 1938 (Cluj, 1976); Dictando divers, Bucureşti, 1940; Jurnal de lector, Bucureşti, 1944; Menţiuni de istoriografie literară şi folclor, 1948-1956, Bucureşti, 1957; Alte menţiuni de istoriografie literară şi folclor, 1957-1960, I-III, Bucureşti, 1961-1967; Opere, I-VIII, Bucureşti, 1966-1978; Memorial de ziaristică, Bucureşti, 1970; Lecturi intermitente, Cluj, 1971; Eminesciana, Bucureşti, 1971; Patru clasici, Bucureşti, 1974; Menţiuni critice, Bucureşti, 1976.

Sursa foto: http://www.eurotv.md/uploads/news/1319185423_images.jpg