Cămaşa bărbătească de Oltenia

Cămaşa bărbătească de Oltenia

    Cămaşa bărbătească de Oltenia face corp co cu cămaşa de Muntenia, Moldova şi Banat; ea face parte din tipul cămăşilor lungi.
    Cămaşa bătrânească se croieşte din două foi, una pentru „piepţi“ (piept şi spate) şi alta pentru mâneci. 
    În foaia din faţă se croieşte gura. Mânecile sunt potrivit de largi, prinse de umăr fără încreţ, iar jos, la mână sunt largi ori cu bentiţă, 
    Cămaşa bătrânească se va ornamenta simplu, cu punctul „bătaia pe fir“ (la un fir) şi în culoarea alb, ori nu se ornamentează deloc.
    Cămaşa lungă se croieşte cu şi fără platcă. Platca este o bucată de formă dreptunghiulară, care se aşază peste umeri şi de care se fixează foile cămăşii.
    Se croieşte din 4-5 m de pânză cu lăţimea de 40-50 cm, din două foi; una pentru „piepţi“ şi una pentru mâneci, clini, broschiţe, guler şi platcă. Clinii se introduc la mâneci şi de-a lungul foilor.
    Distribuirea ornamentelor se face pe poale, la mâneci, pe platcă şi piept; ornamentul principal este cel de pe poale, mâneci şi piept, care se lucrează în motive geometrice, (romburi, pătrate, triunghiuri) şi se subliniază de regulă cu şabace mici ca, „păianjenul, guriţa păpuşii, şabacul în picioruşe“ etc.
    Cromatica cămăşii este simplă şi elegantă; albul este culoarea de totdeauna a cămăşii lungi; uneori, ca de pildă în Vâlcea, gulerul cămăşii se lucrează cu negru, picat de roşu, bleu şi se coase cu punctul „pe dos“.
    Gulerul cămăşii vechi se încheie cu doi nasturi albi de piatră; cămaşa din zilele noastre se croieşte cu gulerul lat (4-5 cm) care se ornamentează cu modelul de pe poale.
    Cămaşa de Oltenia se ornamentează şi cu creţuri care apar la umăr, piepţi şi jos la mîneci (atunci când cămaşa are bentiţă). Remarcabil este creţul de Gorj care, uneori, are lăţimea de 2-4 cm. De asemenea se ornamentează cu dantelă lucrată cu igliţa atât pe poale cât şi la mîâneci şi guler.
    Punctul de cusătură este punctul „la fir“ (Mehedinţi) „la un fir“ (Gorj) „bătut la fir“ (Dolj) „în pite“ (Vâlcea).
    Cămaşa se poartă cu nădragi, (pantaloni albi ţesuţi din lână şi daţi la piuă) sau ţesuţi din bumbac, cu năvădeală în „ochiuri“ ori în „coas¬te".
    În afara pantalonilor de Gorj şi Mehedinţi, care sunt strimţi pe picior şi decoraţi cu găetane negre, pantalonii de Oltenia se croiesc drept, potrivit de largi şi fără nici o ornamentaţie. Peste cămaşă şi pantaloni se poartă brâu ori bete. Brâul se termină cu ciucuri lungi, roşii, care se lasă pe şold (Vâlcea). Betele se ţes în năvădeală în motive geometrice (ochiuri, ochi şi sprâncene, romburi etc.) şi în culori de roşu, verde, alb, galben ruginos.
    Peste costum, olteanul poartă „vesta“ de postav negru; iarna poartă „mintean“, „şubă“ de dimie albă sau neagră. Aceasta este decorată discret cu găetane, („ţuicaşuri“ sau „planticuţă“ Dolj), găetane care se folosesc şi la decorarea nădragilor de Gorj şi Mehedinţi.
    În picioare, olteanul poartă opinci confecţionate din piele de porc, ori de vită; pe cap pălărie vara şi căciulă iarna.
În nordul Olteniei, (Gorj, Vâlcea) a patruns cămaşa cu barburi, cioarecii de dimie şi palarioara cu bor mic.