Guvernatorul Brukenthal Samuel

BRUKENTHAL, SAMUEL (1721-1803)

            Transilvănean de origină germană, gu­vernator al acestei provincii Vreme de 13 ani, Samuel Brukenthal s-a născut, ca mezin al familiei judelui Michael Brukenthal, în comuna Nocrich, ju­deţul Sibiu. Terminand gimnaziul din Sibiu, tanărul Samuel Brukenthal a plecat pentru completarea studiilor la Halle, în Germania, unde, timp de doi ani, între 1743-1745, a urmat cursu­rile de ştiinţe juridice şi politice ale Universităţii din acest oraş. S-a întors după aceea în ţară, stabilindu-se la Sibiu.

            Învăţătura acumulată, cunoaşterea mai multor limbi (în afară de germană şi română ştia latina, franceza, maghiara, italiana), cinstea şi puterea sa de muncă l-au ajutat să urce, una după alta, trep­tele ierarhiei administrative. Ca secre­tar gubernial, a participat activ la ela­borarea unui sistem fiscal bazat pe o mai dreaptă impunere a populaţiei. Ajuns în funcţia de cancelar gubernial, a conceput proiectul de înfiinţare, la Sibiu, a unei universităţi la care ac­cesul să nu fie îngrădit de prejudecăţi religioase, de originea socială sau etnică şi în care să se predea şi discipline noi, direct legate de dezvoltarea econo­mică, aşa cum sant ştiinţele tehnice, desenul tehnic, agronomia. Deşi apro­bată de Curtea de la Viena - Transil­vania devenise la sfarşitul secolului al XVII-lea o provincie a Imperiului habsburgic - propunerea n-a putut fi pusă în practică din cauza opoziţiei acerbe întampinată din partea cercu­rilor nobiliare şi bisericeşti locale. In anul 1774, Samuel Brukenthal a fost numit locţiitor al guvernatorului Tran­silvaniei, trei ani mai tarziu, la 16 iulie 1777, fiind investit ca titular al acestei înalte funcţii politice şi administrative. Conducător nemijlocit al întregii re­giuni transilvane şi bun cunoscător al stării ei, Brukenthal a continuat iniţia­tivele progresiste pentru care militase mai înainte (printre propunerile care au avut un mare răsunet în epocă a fost aceea ca şi nobilimea maghiară privilegiată să fie impusă la taxe).

               In 1784, în timpul răscoalei condusă de Horia, Cloşca şi Crişan, Brukenthal a propus discutarea revendicărilor ro­mânilor şi rezolvarea lor prin tratative. Atitudinea guvernatorului a fost con­siderată la Viena ca expresie a unor sentimente de solidarizare cu răscu­laţii. De aceea i s-a interzis accesul la aplanarea paşnică a conflictului, îm­păratul habsburgic Iosif II dispunand represiunea sangeroasă a răscoalei.

            La 9 ianuarie 1787, după o lungă gu­vernare, Brukenthal s-a retras din această înaltă funcţie.

            Activitatea desfăşurată ca demnitar, şi apoi ca simplă persoană particulară, a fost marcată de numeroase realizări în domeniul economic şi cultural.

            A favorizat dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale. A introdus culturi şi teh­nici agrare noi (spre exemplu cultiva­rea unor plante în seră). A militat pen­tru înfiinţarea unor societăţi istoricoliterare şi ştiinţifice. Dar, mai cu seamă, a adunat preţioase şi rare cărţi, manus­crise, monede, tablouri de mare va­loare din pictura flamandă, olandeză, germană, austriacă. Samuel Bruken­thal a hotărat ca după moartea sa toate colecţiile - împreună cu palatul ce le adăpostea şi cu o sumă importantă de bani - să intre în proprietatea oraşu­lui Sibiu, în vederea constituirii unui muzeu. Din 25 februarie 1817, cand această prestigioasă instituţie, ce poartă în semn de cinstire numele donatoru­lui, a fost oficial inaugurată, pragul ei a fost trecut de multe milioane de vizi­tatori. Muzeul Brukenthal, al cărui patrimoniu a crescut şi a fost complex valorificat mai cu seamă în ultimele decenii, a dobandit pe drept o faimă ce depăşeşte hotarele ţării.

Sursa foto: http://ro.wikipedia.org/wiki/Samuel_von_Brukenthal