Romania primeşte bani dinainte de 1989, însă este printre cele mai sărace state din UE

România este cel mai bun client al FMI, de la care primeÅŸte bani dinainte de 1989, însă este printre cele mai sărace state din UE

         Fondul Monetar InternaÅ£ional a intervenit după căderea Zidului Berlinului în Europa de Est pentru a finanÅ£a tranziÅ£ia ţărilor din regiune de la economii de co­mandă la economii de piaţă. România, Polonia, Ungaria ÅŸi Bulgaria, toate au încheiat acorduri cu Fondul de la Washington, iar la aproape un sfert de secol de la căderea regimurilor comuniste din pluton s-au detaÅŸat Polonia ÅŸi Ungaria.
         >Dacă în trecut condiÅ£iile impuse de FMI erau sino­nime cu tăierile de cheltuieli, austeritatea ÅŸi obiectivele stricte, acum acesta ÅŸi-a creat imaginea de instituÅ£ie care propovăduieÅŸte creÅŸterea. Să fi venit prea târziu schimbarea pentru România - care a tras cei mai mulÅ£i bani de la FMI - ÅŸi Bulgaria, ţările care au rămas cele mai sărace din UE?
         În cazul Poloniei, un stat protejat de investiÅ£iile venite de la vecinii germani ÅŸi în care guvernul ÅŸi-a păstrat controlul în sectoarele strategice, cele mai multe acorduri au fost preventive, banii nefiind traÅŸi. Această economie este singura din UE care nu a intrat în recesiune în timpul ÅŸi după criza economică ÅŸi financiară mondială.
         În Ungaria, guvernul vrea mână liberă în gestionarea economiei ÅŸi din această cauză a intrat de multe ori în conflict cu FMI. Guvernul de la Budapesta vrea ca după ce plăteÅŸte datoriile ţării către FMI să se concentreze pe creÅŸterea economiei, scrie Politics.hu. Ungaria este cea mai bogată Å£ară dintre vecinii României, în funcÅ£ie de PIB per capita, dar cu toate acestea economia merge împiedicat.
         Programele FMI sunt controversate. Guvernele care încheie acorduri cu instituÅ£ia internaÅ£ională susÅ£in că fac acest lucru pentru a-i fi mai bine ţării respective ÅŸi că aceia care se opun nu sunt informaÅ£i sau o fac cu rea intenÅ£ie, scriu profesorii Adam Przeworsky ÅŸi James Raymond de la universităţile New York ÅŸi Yale într-un studiu intitulat „Efectele programelor FMI asupra creÅŸterii economice“. În rândul specialiÅŸtilor părerile sunt împărÅ£ite privind efectele programelor de asistenţă. Însă grevele generale, protestele stra­da­le ÅŸi turbulenÅ£ele sociale chiar mai vio­lente duc la concluzia că programele FMI mobi­li­zează rezistenÅ£a populară, se arată în studiul citat.
         În Bulgaria, stat dat ca exemplu de disciplină bugetară, frustrările produse de austeritate, de sărăcie, corupÅ£ie ÅŸi de facturile prea mari la utilităţi au dus în primăvara la căderea guvernului.

Sursa foto: http://news.pseka.net/uploads/img/imf_2012.jpg