HUNEDOARA Dan Radu Rușanu, amenințări la adresa lui Traian Berbeceanu: „Ai două minute să părăsești biroul primarului sau, în două zile, ieși din Poliție!”

Președintele Autorității de Supraveghere Fiscală (ASF), Dan Radu Rușanu,  reținut pentru 24 de ore și, ulterior, cercetat în libertate de DNA pentru constituire de grup infracțional, favorizarea infractorului și complicitate la abuz în serviciu, are o imagine negativă și în județul Hunedoara, acolo unde a acționat ca și un mafiot.

Radu Rușanu a fost considerat, în ultimii 14 ani, drept omul din umbra Organizației Județene a PNL Hunedoara, acesta controlând județul ca pe o adevărată moșie, dar și ca un maestru al negocierilor politice, fiiind potent financiar și având o influență decisivă în PNL.

Dan Radu Rușanu a fost ales deputat în Circumscripția Electorală nr. 22 în anul 2000. În acest mandat, Rușanu a ocupat funcția de președinte al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare. Influența sa asupra PNL Hunedoara s-a făcut resimțită când, în 2000, Mircia Muntean, primar al Devei din 1996, a devenit președintele filialei liberale, având în spate susținerea puternică a lui Rușanu.

Președintele ASF și-a dorit atunci un om tânăr, cu puțină experiență, la filiala PNL Hunedoara, pe care să îl poata controla și manevra ușor, în funcție de interesele proprii.

Traian Berbeceanu, amenințat de Rușanu în urma unei anchete

În 30 octombrie 2003, polițiștii și procurorii DIICOT au descins la sediul Primăriei Municipiului Deva, într-un dosar de schimburi de terenuri ilegale, la sfârșitul anilor 1990, care îl viza direct pe Mircia Muntean. Cercetările și perchezițiile au fost efectuate de Traian Berbeceanu, cel care avea să devină șeful unei structuri de elită: Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Alba Iulia.

„Acest dosar a fost instrumentat de mine sub coordonarea procurorilor DIICOT – structura centrală. Încă din acea perioadă am avut mult de suferit, am fost ameninţat chiar în timpul perchiziţiei desfăşurate la biroul lui Muntean din sediul Primăriei Deva, în prezenţa procurorilor DIICOT”, declara la acea vreme Traian Berbeceanu.

Cel care îl amenința pe Traian Berbeceanu la acea vreme era nimeni altul decât deputatul Dan Radu Rușanu. „Ai două minute să părăsești biroul primarului sau în două zile ieși din Poliție”, i-a spus Rușanu, prin telefon, ofițerului BCCO care a instrumentat dosarul.

Potrivit unor surse judiciare, în timpul perchezițiilor, viceprimarul Mircea Moloț le-a declarat anchetatorilor: “Eu nu am nicio implicare, eu sunt doar un dascăl de matematică!”.

Mircia Muntean a fost trimis în judecată, în acest dosar, în luna ianuarie 2004, acesta fiind condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare.

“Unchiu” și “Caracatița lui Rușanu”

Cu toate acestea, atât Mircia Muntean, cât și Dan Radu Rușanu, au mai câștigat, în 2004, câte un mandat de primar, respectiv deputat. În acest an însă, la „masa bogaților” a ajuns și liberalul Mircea Moloț, ales de consilierii județeni în funcția de președinte al CJ Hunedoara.

Dan Radu Rușanu a fost ales deputat în județul Hunedoare din partea Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, iar în septembrie 2005, acesta a devenit membru al Comisiei de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților. Însă, tot în 2005, Rușanu și-a exercitat din nou influența politică și a fost surprins dând indicații în scris procurorului general de la acea vreme, Ilie Botoș, document pe spatele căruia scria “Domnul Botoș să spună că nu e adevărat!”.

Dan Radu Rușanu și-a primit atunci renumele de “Unchiu”, iar rețelele de influență coordonate de acesta au fost numite “Caracatița lui Rușanu”. Anchetele dezvoltate atunci vizau, în principal, averile și afacerile președintelui ASF, care erau estimate la peste 60 de milioane de euro, potrivit HunedoaraLibera.ro.

În anul 2008, Dan Radu Rușanu a candidat și a devenit senator în Colegiul Deva-Hunedoara-Țara Hațegului, după un exercițiu electoral care i-a dat emoții. În 2008, au avut loc primele alegeri uninominale și nu pe liste ca în anii precedenți, așa că parlamentarii au fost desemnați în urma unor formule matematice complexe, de care „Unchiu” nu a fost străin. Scorul final a fost mult discutat, având în vedere că Rușanu s-a aflat la un pas de a rămâne în afara Parlamentului în favoarea lui Mihai Leu.

Mai puțin norocoasă, Mariana Câmpeanu a rămas pe dinafară în 2008. În 2010 însă, Dan Radu Rușanu a avut grijă și de aceasta și i-a făcut cadou un fotoliu de deputat în Colegiul său. Tot în 2008, Mircea Moloț și-a demonstrat forța prin realegerea sa în funcția de președinte al Consiliului Județean (tot prin vot uninominal) cu o salbă de 80.000 de voturi. La rândul său, Mircia Muntean a câștigat primăria Deva din primul tur, însă cu ceva emoții.

Scandal între “locotenenții” lui “Unchiu”

În anul 2009, relațiile dintre Mircia Muntean și Mircea Moloț s-au tensionat, tensiuni care s-au transformat într-un adevărat război. În 2010, Mircia Muntean a făcut public dosarul de informator al fostei Securități, al lui Mircea Moloț. În replică, Muntean a fost „executat” politic cu o nouă lovitură „marca” Dan Radu Rușanu. Acesta, prin influența din BPN al PNL, a girat alegerile prin care Mircea Moloț a devenit președinte al Filialei Teritoriale a PNL Hunedoara.

În octombrie 2010, Mircea Moloț i-a întors favorul protectorului de la București, acceptând candidatura Marianei Câmpeanu la funcția de deputat rămasă vacantă în urma decesului deputatului Ioan Timiș. Tot în 2010, Dan Radu Rușanu a devenit membru în Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, ocupând în același timp și funcția de membru al Comisiei de buget, finanțe și bănci din Senat.

În luna mai a anului 2011, Mircia Muntean a fost exclus din PNL. „În lipsa mea m-au executat. De fapt, m-a executat Dan Radu Rușanu. Din cauza vanităţii pe care o au Mircea Moloţ şi Dan Radu Ruşanu. Apoi a mai fost şi problema dosarului pe care Moloţ îl are ca fost informator al Securităţii. Dacă m-ar fi judecat în Delegaţia Permanentă n-ar fi avut nicio şansă, pentru că acolo majoritatea era de partea mea”, declara la acea vreme Mircia Muntean.

În 2012, Dan Radu Rușanu a făcut schimb de colegii cu Mariana Câmpeanu, asigurându-și un mandat de deputat în Colegiul 3 Țara Hațegului-Călan-Ținutul Pădurenilor, din partea USL. A devenit în scurt timp președinte al Comisiei de buget, finanțe, bănci din Camera Deputaților. De asemenea, la sfârșitul anului 2013, Dan Radu Rușanu a fost numit în funcția de președinte al ASF.

Rușanu, acuzat în dosarul “Carpatica”

O serie de investigații jurnalistice au scos la iveală faptul că Dan Radu Rușanu, președintele ASF, a fost cel mai bine plătit angajat al acestei instituții. Acesta a obținut în ultimele două luni ale anului 2013 suma de 72.094 EUR. Rușanu susține că sumele prezentate în presă aveau adăugate și prime de vacanță și alte sporuri, de aceea sunt atât de umflate.

”Salariile sunt mult mai mici. De 50.000 și la mine și aproape 50.000 la domnul Dăianu. Trebuia să negociem cu sindicatele. Pentru anul 2014 am negociat și nu se vor mai acorda prime de vacanță și alte sporuri. Salariul este la nivelul BNR. Într-adevăr, în ultimele 2 luni au existat acele prime de vacanță”, a explicat președintele ASF.

Preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu, a fost reţinut, marţi, în dosarul "Carpatica", după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au extins urmărirea penală în cazul său, pentru favorizare a infractorului şi influenţare a declaraţiilor.

Ulterior, Propunerea de arestare preventivă a lui Dan Radu Ruşanu, formulată de procurorii anticorupţie, a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) urmând să părăsească arestul miercuri la ora 13.30, când îi expiră ordonanţa de reţinere.

Decizia Tribunalului Capitalei, luată în noaptea de marţi spre miercuri, nu este definitivă, ea putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

În dosarul "Carpatica", omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, sunt acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF faţă de societatea de asigurări.

În aceeaşi cauză, Laura Chiţoiu, soţia fostului ministru de Finanţe Daniel Chiţoiu, este urmărită penal pentru abuz contra intereselor publice, în calitate de director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară. Laura Chiţoiu s-a autosuspendat din funcţia de director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF.

În dosarul "Carpatica" mai sunt urmăriţi penal Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, şi Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la Autoritatea de Supraveghere Financiară.