Bugetul Capitalei pe 2014 a fost aprobat în CGMB: Sediu PMB se modernizează, investiții la stația de epurare Glina și finalizarea proiectelor de infrastuctură începute

Bugetul Capitalei pe 2014 a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), cu 14 amendamente, fiind votat favorabil de consilierii PSD şi PNL, în timp ce consilierii PDL s-au abţinut la vot. Printre investițiile ce urmează a fi făcute se numără modernizarea sediului PMB și finalizarea proiectelor de infrastructură începute în anii anteriori.

După mai mult de două ore, proiectul de buget a fost votat cu toate amendamentele propuse.

Cele 14 amendamente au vizat tăieri şi redistribuiri de fonduri totalizând 83 de milioane de lei, fiind modificate aproape toate capitolele din buget.

Grupurile PSD şi PNL din CGMB au anunţat că vor susţine bugetul, în timp ce consilierii PDL au anunţat că se vor abţine de la votul acestui proiect, pentru că, potrivit cosilierului democrat-liberal, Mircea Raicu, veniturile previzionate în buget sunt nereale și supradimensionate.

Consilierul PDL Mircea Raicu a spus că grupul PDL din CGMB nu va vota bugetul deoarece veniturile previzionate sunt nereale şi supradimensionate şi a cerut şi celorlalţi consilieri să nu-l voteze şi să-l înainteze din nou comisiilor de specialitate.

În replică, liderul consilierilor PNL, Cornel Pieptea, a arătat că bugetul a fost dezbătut în comisii, precizând că într-adevăr bugetul are o creştere de 35 la sută, însă aceasta a fost legal concepută. Pieptea a precizat că majorarea semnificativă vine în urma faptului că au crescut veniturile proprii ale Primăriei Capitalei, prin creşterea sumei previzionate a fi absorbită din fonduri europene.

Primarul Capitalei Sorin Oprescu a arătat că aproximativ 32 la sută din bugetul pe 2014 este reprezentat de investiţii, în special pentru cele începute deja, alte 48 de procente reprezentând sume pentru protecţia socială, aici fiind incluse şi sumele alocate subvenţiilor pentru transport şi pentru căldură.

Regia de transport public şi cea de distribuţie a energiei termice, RATB şi RADET, au prevăzute în buget, ca subvenţii, sumele de 546 milioane de lei şi, respectiv 552 milioane de lei.

Bugetul general al Capitalei pentru 2014 este de peste 5,2 miliarde de lei, din care bugetul local se ridică la aproximativ 4,5 miliarde de lei, sumele fiind mai mari decât cele din 2013, potrivit proiectului de buget aprobat de CGMB.

Astfel, Capitala va avea în 2014 venituri de 5,26 miliarde de lei şi cheltuieli de 5,36 miliarde de lei. Bugetul local are prevăzuţi, atât la capitolul venituri, cât şi la cel de cheltuieli, 4,51 miliarde de lei.

La bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii sunt menţionate venituri de 1,4 miliarde de lei şi cheltuieli de 1,45 miliarde de lei. În document este menţionat un excedent de 43,9 milioane de lei.

Alte aproximativ 58 de milioane de lei sunt trecute la bugetul creditelor externe, fiind prevăzut şi un fond de rezervă bugetară de 30 de milioane de lei.

Obiectivele de investiţii cu finanţare integrală sau parţială de la buget pe 2014 au prevăzuţi 740 de milioane de lei pentru obiective deja începute şi 143 de milioane de lei pentru cele noi.

Astfel, pentru modernizarea şi reabilitarea sediului vechi al municipalităţii sunt alocaţi 30 de milioane de lei.

Pentru investiţii în unităţile de învăţământ, respectiv pentru programul de reabilitare cofinanţat de BEI, sunt prevăzuţi 120 de milioane de lei.

La capitolul Sănătate sunt alocaţi 5,26 milioane de lei pentru modernizarea şi echiparea ambulatoriului integrat al Spitalului de Copii "Victor Gomoiu" şi 6,34 milioane de lei pentru reabilitarea, modernizarea şi echiparea Spitalului de Ortopedie Foişor.

Dintre obiectivele deja finalizate, dar care vor mai primi bani pentru alte lucrări, Arena Naţională are prevăzuţi 7,7 milioane de lei. Sala multifuncţională din incinta complexului sportiv "Lia Manoliu" are alocaţi 40 de milioane de lei, Academia de Tenis - 5,85 milioane lei, iar pentru refacerea şi modernizarea Patinoarului Flamaropol sunt alocaţi şase milioane de lei, scrie Mediafax.

Pentru consolidarea şi modernizarea Teatrului Evreiesc de Stat sunt alocaţi, în bugetul pentru acest an, cinci milioane de lei, în timp ce execuţia lucrărilor de consolidare a unor clădire are prevăzuţi 8,3 milioane de lei.

Tot pentru 2014, în bugetul este prevăzută suma de aproximativ 340 milioane de lei pentru investiţii la staţia de epurare Glina.

Pentru proiectul privind inventarierea spaţiilor verzi şi actualizarea registrului acestora sunt alocaţi 18 milioane de lei.

La capitolul Transporturi sunt prevăzuţi 78 de milioane de lei pentru Pasajul Basarab şi sume pentru alte obiective de infrastructură, printre care Străpungerea Bd. Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu (40 de milioane), Străpungerea Buzeşti - Berzei - Uranus (35 de milioane), Penetraţia Splaiul Independenţei - Ciurel - Autostrada A1 (45 de milioane), Reabilitare sistem rutier şi linie de tramvai Bulevardul Liviu Rebreanu (56 de milioane), Îmbunătăţire condiţiie de circulaţie Pasaj Muncii (45,3 milioane lei), Pasaj Suprateran Mihai Bravu - Splaiul Unirii (50 de milioane), Pasaj subteran Piaţa Presei Libere (15 milioane) şi Supralărgire Fabrica de Glucoză (40 de milioane).

Anul trecut, bugetul general al Capitalei a fost de 4,52 miliarde de lei, din care 3,8 miliarde de lei pentru bugetul local. În toamnă, bugetul a fost rectificat negativ.

Totodată, Primăria Municipiului Bucureşti va cere Guvernului un teren de peste 100.000 de metri pătraţi de lângă Biblioteca Naţională, pentru a construi un "cartier de justiţie", o sală de concerte, dar şi spaţii administrative, potrivit unui proiect aprobat de consilierii generali.

Potrivit proiectului aprobat în şedinţa de joi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), terenul, administrat de Ministerul Dezvoltării, este situat între bulevardele Unirii, Octavian Goga, Mircea Vodă şi strada Nerva Traian, lângă Biblioteca Naţională.

Pe acest amplasament, municipalitatea voia să construiască "districtul de justiţie", o sală de concerte, spaţii administrative şi un centru de afaceri, în plan fiind şi amenajarea unei zone verzi şi de agrement.

Proiectul a fost aprobat cu amendamentul ca numele "districtul de justiţie" să fie schimbat în "cartier de justiţie" şi să fie adăugată şi o parcare subterană.

În raportul de specialitate al proiectului se arată că, "ţinând seama de importanţa amplasamentului, se va urmări ca prin proiectele ce se vor realiza, respectiv districtul de justiţie, sală de concerte, spaţii administrative, centru de afaceri, dar şi zonă verde şi de agrement, să se dea vechiului obiectiv abandonat un caracter unitar şi reprezentantiv pentru imaginea Capitalei".

Terenul are o suprafaţă de 106.000 metri pătraţi, din care 4.640 de metri pătraţi au fost cumpăraţi deja de municipalitate.

După 1990, acest teren s-a aflat în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Ministerului Transporturilor, în prezent fiind la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.