Bilanț DNA 2013: 1.000 de inculpați și 300 de politicieni trimiși în judecată, prejudiciu de 250 de milioane de euro recuperat

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat joi, la prezentarea bilanţului activităţii DNA, că 2013 a fost anul în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat "un trend puternic ascendent".

Codruţa Kovesi a arătat, în prezentarea bilanţului activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, că în 2013 a fost desemnată o nouă echipă managerială a structurii centrale şi au fost numiţi noi procurori şefi la nivelul unor structuri teritoriale.

De asemenea, anul trecut a fost modificată semnificativ competenţa DNA şi au fost adoptate acte normative importante, care au schimbat regimul instrumentelor investigative folosite în anchetele anticorupţie, a spus Kovesi.

"Totodată, a fost anul în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat un trend puternic ascendent. Este încurajator însă că această situaţie a determinat o reacţie fără precedent a societăţii civile şi a observatorilor internaţionali", a adăugat procurorul şef al DNA.

La conferinţa în care este prezentat bilanţul activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie participă premierul Victor Ponta, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, adjunctul procurorului general, Codruţ Olaru, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Alina Bica, precum şi mai mulţi reprezentanţi ai ambasadelor.

Declarațiile procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi:

Anul 2013 a fost unul dificil pentru DNA fiind caracterizat de provocări organizatorice, legislative și presiuni publice.  A fost desemnată o nouă echipă managerială la nivelul structurii centrale și au fost numiți noi procurori șefi la nivelul unor structuri teritoriale. A fost modificată semnificativ competența direcției și au fost adoptate acte normative importante, care au schimbat regimul instrumentelor investigative folosite în anchetele anticorupție.

Totodată, a fost anul în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat un trend puternic ascendent. Este încurajator însă, că această situație a determinat o reacție fără precedent a societății civile și a observatorilor internaționali.

Anul 2013 a demonstrat că cea mai importantă resursă a Direcției Naționale Anticorupție este cea umană.

Consolidarea unui corp de procurori și polițiști cu experiență în finalizarea investigațiilor complexe și pregătiți să reziste unor presiuni unice pentru sistemul judiciar reprezintă cea mai importantă realizare pe care trebuie să o marcăm astăzi.

Datele statistice confirmă eficiența activității DNA precum și faptul că resursele investigative sunt canalizate către cauzele de corupție la nivel înalt cu finalitate judiciară.

Astfel, cei 82 de procurori care au desfășurat activități de urmărire penală în cursul anului 2013 au avut de soluționat peste 7.900 cauze, un număr impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competența direcției. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 100 de cauze, un volum dificil de gestionat, mai ales atunci când avem în vedere natura acestor dosare.

Au fost trimiși în judecată peste 1.000 de inculpați, cu o treime mai mult decât în anul anterior. Au fost arestate preventiv 155 de persoane, ceea ce reprezintă nu doar o creștere similară raportat la anul 2012, ci și un indicator pentru gravitatea faptelor cercetate.

În anul 2013 a crescut semnificativ și numărul rechizitoriilor, fiind întocmite 270 de rechizitorii, ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară.

În aceste cauze s-a reținut săvârșirea a peste 1.200 de infracțiuni de corupție, asimilate sau în legătură cu corupția, dar și a 129 de infracțiuni de evaziune fiscală, 524 de infracțiuni de înșelăciune, 22 de spălare a banilor și 46 de infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat.

49 dintre inculpați sunt persoane juridice, iar peste 300 dintre persoanele trimise în judecată au ocupat funcții de demnitate publică, de conducere sau de control. Astfel, au fost trimiși în judecată:

6 miniștrii si parlamentari,

5 președinți și vicepreședinți de consilii județene,

34 de primari și viceprimari,

25 de magistrați (dintre care doi membri C.S.M.),

19 avocați,

10 directori de companii naționale

și 22 de directori din alte instituții publice.

Aceste cifre confirmă că activitatea DNA a vizat multitudinea domeniilor în care se manifestă corupția la nivel înalt, lucru remarcat în mod constant de evaluările realizate de experții străini cu privire la activitatea direcției.

Complexitatea cauzelor finalizate prin rechizitoriu e relevată și de valoarea prejudiciului produs prin aceste fapte, care a fost de aproape 250 de milioane de euro.

O realizare importantă în 2013 este reprezentată de faptul că procurorii DNA au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri în valoare de peste un miliard și jumătate de lei, bani cu care s-ar putea asigura, spre exemplu, un sfert din întregul buget al Ministerului Sănătății în măsura în care ar fi recuperați efectiv.

Totodată, DNA este prima structură de parchet care a aplicat confiscarea extinsă, fiind pronunțată în acest an și o soluție definitivă de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-au confiscat în favoarea statului bunuri imobile aparținând unor inculpați trimiși în judecată pentru corupție.

Analizele efectuate au indicat că, în prezent, organele fiscale nu reușesc să recupereze decât un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive. Din această perspectivă, este extrem de importantă întărirea capacității de recuperare a bunurilor obținute prin infracțiuni.

În condițiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea provin din cauzele instrumentate de DNA am propus Ministrului Justiției suplimentarea numărului de polițiști în cadrul direcției. Resursele umane existente nu acoperă nevoile investigative, iar costurile pe care le presupune această măsură ar fi acoperite prin veniturile suplimentare aduse la buget din confiscarea bunurilor rezultate prin infracțiuni.

O evoluție semnificativă și care trebuie remarcată ține de ponderea importantă pe care au avut-o în cursul anului 2013 dosarele privind achizițiile publice în instituțiile și companiile de stat.

Au fost identificate numeroase fapte de corupție care urmăreau influențarea procedurilor de achiziție pentru a acapara resursele publice în interesul unor grupări compuse din oameni de afaceri aflați, uneori, în legătură cu decidenți politici.

A fost extrem de important că în unele din aceste situații am primit informații în timp real și am putut evita producerea unor prejudicii de sute de milioane de euro. Într-un singur dosar, privind o companie cu capital majoritar de stat, intervenția procurorilor DNA a preîntâmpinat producerea unui prejudiciu de peste 175 milioane de lei, mai mult decât dublul întregului buget al DNA.

Soluțiile pronunțate de instanțe în cursul anului 2013 au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al cauzelor instrumentate de DNA. Un număr de 1.051 inculpați au fost condamnați definitiv, ceea ce reprezintă o creștere cu 41% comparativ cu anul 2012.

În același interval, a scăzut semnificativ numărul soluțiilor de achitare pe temeiuri de fond. Doar 7 inculpați din 100 trimiși în judecată au fost achitați în anul 2013.

În același timp, trebuie remarcat, că în cauzele de înaltă corupție sau care au produs prejudicii importante, pedepsele sunt din ce în ce mai severe, fiind aplicate 63 de pedepse mai mari de 5 ani de închisoare.

O componentă importantă o reprezintă celeritatea instrumentării și soluționării dosarelor lucrate la nivelul DNA.

Durata urmăririi penale a fost mai mică de 1 an și 6 luni pentru aproape 85% din inculpații condamnați. Cea mai rapidă investigație a fost finalizată în 4 zile într-o cauză privind fraude cu fonduri europene. Totodată, urmărirea penală a fost finalizată în doar 30 de zile într-o cauză ce a avut ca obiect fapte de corupție privind suma de 1,4 milioane euro și un potențial prejudiciu de 263 milioane euro.

Durata judecării cauzelor până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost mai mică de 5 ani în aproximativ jumătate din dosare. Cea mai rapidă judecată a fost de 3 luni întrucât inculpații și-au recunoscut vinovăția, iar cea mai lungă de 10 ani, într-o cauză cu 41 de inculpați privind fraude în domeniul bancar.

Dacă unele vulnerabilități în activitate pot fi depășite prin măsuri organizatorice, prin pregătire profesională sau prin completarea resurselor umane, pentru altele sunt necesare modificări legislative.

Din această perspectivă, cea mai importantă modificare intervenită în cursul anului 2013 a fost Ordonanța de urgență a Guvernului nr.63, prin care, la propunerea DNA au fost scoase din competența acestei structuri investigarea cazurilor de înșelăciune, evaziune fiscală și a celor prevăzute în Codul Vamal al României cu prejudicii peste un milion de euro.

Adoptarea legilor de punere în aplicare a noilor coduri a determinat formularea unor propuneri de armonizare a unor dispoziții pentru evitarea aplicării neunitare a normelor penale sau interpretări diferite a unor dispoziții.

Dincolo de datele statistice prezentate, trebuie remarcat modul în care publicul și experții s-au raportat la activitatea DNA.

Eurobarometrul publicat la începutul acestui an arată că 34% dintre români consideră că există suficiente investigații de succes în materia infracțiunilor de corupție, în timp ce media europeană este de 26%.

Totodată, caracterul eficient și obiectiv al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat atât în Rapoartele MCV, dar și în Raportul anticorupție al Uniunii Europene, în care DNA este prezentată ca unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul întregii uniuni, fiind menționat atât numărul mare de inculpați trimiși în judecată, cât și procentajul remarcabil de condamnări dispuse de instanțe.