Camasa traditionala de Dobrogea

Cămaşa de Dobrogea

     Vechiul port al strămoşilor noştri s-a păstrat până în zilele noastre, astfel că femeia din Do­brogea poartă şi ea costumul compus dintr-o cămaşă cu mâneci largi, două catrinţe ori vâlnic cu catrinţă, batista triunghiulară cu „spiţuri“. Cămaşa se confecţionează din pânză de bum­bac ori borangic; se croieşte din două foi, pen­tru piept şi spate, iar mânecile se prind din umăr. În judeţul Constanţa se văd şi cămăşi croite din cele patru foi drepte încreţite la gât. Alteori cămaşa se croieşte cu platcă, mânecile prinzându-se de umăr (Muzeul de Artă populară Bucureşti). Ornamentul geometric sau floral se plasează pe piept, de-a lungul gurii cămăşii şi la mânecă, jos. La cămaşa cu platcă, ornamentul apare pe platcă (în faţă), la umeri şi jos la mână, terminându-se cu „bibiluri“ cusute cu acul. Punc­tele de cusătură sunt crucea, tighelul, lănţişorul, bibilurile.

     Cromatica este simplă, având la bază culori­le roşu şi negru. Motivele se completează cu „lănţişorul" cusut cu firul auriu ori argintiu şi cu fluturi aşezaţi în formă de solzi. De la brâu în jos se poartă două catrinţe ale­se, cea din spate pe fond negru, iar cea din faţă pe fond roşu, cu motive mari geometrice în for­mă de bordură pe părţile laterale.
La cămaşa cu platcă se poartă un fel de vâlnic (Muzeul de Artă populară) încreţit, ţesut în două iţe şi ales în motive florale. Motivele se plasează pe poale în formă de „bată“ (20-25 cm) şi flori rupte pe „trupul vâlnicului“. În faţă stă o catrinţă ţesută în vărgi înguste, dispuse vertical, cu roşu De fond negru. Pe cap femeile poartă „tulpanul" alb în formă triunghiulară, ornamentat cu bibiluri din mărgele colorate, sau danteluţă. Portul românilor din Dobrogea prezintă ca­racteristicile zonelor munteneşti de câmpie, de pe malul stâng al Dunării. Ansamblurile feme­ieşti sunt asemănătoare celor de Ilfov şi Teleor­man.