Alexandru FLECHTENMACHER compozitor

Alexandru FLECHTENMACHER

            23 decembrie 1823 – S-a născut la IaÅŸi Alexandru FLECHTENMACHER, compozitor, dirijor ÅŸi pedagog român.

            Data naÅŸterii sale este controversată. Unii susÅ£in că s-ar fi născut la 5 iunie 1822, alÅ£ii la 23 decembrie 1823.

            Åži-a făcut studiile muzicale la Viena ÅŸi la Paris. După reîntoarcerea sa în Å£ară a avut o bogată ÅŸi multilaterală activitate, care a constutuit o contribuÅ£ie deosebit de însemnată la dezvoltarea vieÅ£ii muzicale româneÅŸti. Făcând parte din pleiada intelectualităţii care a luat parte activă la RevoluÅ£ia din 1848 ÅŸi care a militat pentru înfăptuirea Unirii, Flechtenmacher se numără printre marii înaintaÅŸi care au luptat cu perseverenţă pentru dezvoltarea ÅŸi afirmarea muzicii româneÅŸti. ca ÅŸef de orchestră a funcÅ£ionat la Teatrul NaÅ£ional din BucureÅŸti, la Craiova ÅŸi la IaÅŸi. În această calitate trebuie să scrie muzica de scenă la piesele aflate în repretoriu, dând astfel la iveală o creaÅ£ie foarte bogată destinată teatrului. Pe lângă aceasta a scris numeroase operete, vodeviluri ÅŸi canÅ£onete (Baba Hîrca, Doi ţărani ÅŸi 5 cârlani, Scara mâÅ£ii, Coana ChiriÅ£a, IaÅŸii în Carnaval, Piatra din casă, Cinel-Cinel, Cetatea NeamÅ£ului, Răzvan ÅŸi multe altele). Această abundentă creaÅ£ie a însemnat pentru Flechtenmacher un prilej de adeschide o cale cât mai largă folclorului românesc în muzica cultă ÅŸi totodată de a contribui la începuturile teatrului muzical românesc. A mai scris o uvertură naÅ£ională pentru orchestră, coruri patriotice (Hora Unirii), dansuri, hore, piese pentru voce ÅŸi pian, precum ÅŸi opera Fata de la Cozia. Prestigiul pe care ÅŸi l-a câÅŸtigat în viaÅ£a muzicală a ţării a făcut ca în 1864, când s-a înfiinÅ£at Conservatorul din BucureÅŸti, să fie numit director al acestei instituÅ£ii, unde a depus o îndelungată ÅŸi rodnică activitate pedagogică.

            A murit la BucureÅŸti, la 28 ianuarie 1898.