Cum s-au risipit banii la ISJ Cluj

Cum s-au risipit banii la ISJ Cluj

         Şefii mai multor unităţi şcolare din judeţul Cluj, care au ţinut să-şi păstreze anonimatul, rup tăcerea în cazul managementului promovat în ultimii ani la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. Într-un document de tip Armaghedon, remis redacţiei, şefii şcolilor acuză ISJ de lipsă totală de transparenţă în privinţa alocării fondurilor dedicate dezvoltării infrastructurii şcolare şi, mai mult, de aprobări de finanţări pentru investiţii în mod preferenţial pentru anumite şcoli, chiar dacă acestea nu aveau nevoie stringentă de bani. Toate acestea s-au întîmplat cu precădere în perioada în care în fruntea ISJ Cluj s-a aflat Anca Hodorogea, perioadă în care jumătate din şcolile din mediul rural nu avea bani pentru apă curentă, canalizare şi grupuri sanitare, lucruri fără de care nu puteau primi autorizarea de funcţionare.
         Şefii şolilor clujene susţin că, în timp ce majoritatea inspectoratelor şcolare judeţene din ţară îşi prezintă în mod transparent pe site fondurile de investiţii de care dispun de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj preferă să ţină ascuns acest lucru. Se pare că responsabilul pentru achiziţii-investiţii al acestei instituţii, inspectorul şcolar general adjunct Péter Tünde nu a ales întîmplător această strategie, ci pentru a acoperi neregulile legate de modul de atribuire a fondurilor. În documentul trimis de şefii unităţilor şcolare se arată că ISJ Cluj alocă şcolilor fonduri în mod preferenţial, fără a se ţine cont de priorităţi. Astfel, se subliniază că sînt cazuri de unităţi de învăţămînt care, chiar dacă nu au solicitat fonduri de la ISJ, neavînd depuse note de fundamentare în acest sens, au primit bani. În schimb, şcolile care aveau nevoie de investiţii urgente pentru reparaţii, modernizări şi reabilitări de clădiri nu au beneficiat de fonduri decît în mod excepţional şi de sume mici. În acest sens se dă ca exemplu Şcoala Chinteni, care a primit în ultimii ani de la ISJ fonduri substanţiale de investiţii, în condiţiile în care unităţi de învăţămînt, cum ar fie cele din Răscruci, Vad, Vaida Cămăraş, Corneşti, Dăbîca sau Bonţida, care aveau nevoie urgentă de bani pentru reparaţii, au trebuit să se descurce pe cont propriu. Mai mult decît atît, au fost şcoli care au primit resurse financiare de la ISJ în condiţiile în care nu au solicitat acest lucru. Astfel de alocări s-au făcut în luna decembrie 2011, sumele primite fiind de peste 11.000 lei pentru fiecare şcoală. În acest context, reprezentanţii inspectoratului şcolar au cerut directorilor şcolilor beneficiare să prezinte retroactiv notele de fundamentare, pentru a le înregistra în fals la o dată anterioară virării banilor.
         Pe lîngă toate acestea, spun directorii de şcoli, revoltaţi de modul în care s-a condus ISJ Cluj în ultimii ani, s-a apelat la tot felul de matrapazlîcuri pentru ca şcolile să poată trece fondurile primite dintr-un an bugetar în altul.
         Ca exempu în acest sens se dă Şcoala Palatca, unitate care la finalul anului 2001 a primit bani pentru a rezolva diverse probleme cu care se confrunta. Cum banii au intrat în cont în ultimele zile ale anului 2011, lucrările prevăzute nu au putut fi făcute de către firma contractantă decît în ianuarie 2012. În acest context, sub oblăduirea şefilor de la ISJ Cluj, din acea perioadă unitatea şcolară a achitat firmei suma aferentă lucrărilor în două tranşe. O prima tranşă a fost virată în decembrie 2011, iar o alta în ianuarie 2012. Numai că, spun specialiştii, din punctul de vedere al legislaţiei fiscale, trecerea fondurilor dintr-un an financiar în altul nu este posibilă decît în condiţii foarte stricte. Conform legii, pentru a rămîne în legalitate, şcoala trebuia să returneze suma necheltuită Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj pînă la finalul anului 2011, iar în anul 2012 ISJ Cluj putea să realoce suma.
         În documentul transmis presei se mai arată că o situaţie similară a fost înregistrată şi la Şcoala din Chinteni.
         Nu ştim ce au urmărit şefii ISJ Cluj prin acest tip de politică a alocării de fonduri, însă e cert că, în timp ce anumite şcoli primeau bani, deşi nu avea nevoi stringente, la alte şcoli directorii se chinuiau să obţină resurse financiare pentru a-şi rezolva apa curentă, canalizarea şi grupurile sanitare, lucruri fără de care Direcţia de Sănătătae Publică nu le aproba funcţionarea.
         Prefectura Cluj anunţat în 2011, că jumătate dintre şcolile situate în mediul rural în judeţ nu deţin autorizaţie de funcţionare sanitară. În oraşe 3 la sută dintre unităţi nu îndeplineau condiţiile necesare funcţionării. În total, 25 la sută dintre şcolile din judeţ nu erau autorizate. Principalele probleme constatate atunci se refereau la lipsa apei potabile, iluminatul insuficient şi grupuri sanitare necorespunzătoare. Poate dacă aceste şcoli ar fi beneficiat de fondurile alocate aiurea de ISJ Cluj, ar fi putut să-şi rezolve problemele şi să-şi obţină autorizarea.


Sursa foto: http://mw2.google.com/mw-panoramio/photos/medium/61350570.jpg