Stațiunea Bazna

      Situat în județul Sibiu, Bazna este satul de reședință al comunei cu același nume. Se regăsește într-o regiune deluroasă, la o altitudine de 320 metri, în apropierea limitei cu județele Alba și Mureș. Aici au fost descoperite urmele unei așezări neolitice și fragmente de ceramică pictată. În aceeași zonă a fost descoperit în secolul al XIX-lea un depozit de bronzuri din prima epocă a fierului, cu vase și aproximativ 100 de săgeți cu vârf de tip scitic. 

      Bazna a fost menționată pentru prima dată în anul 1271 atunci când regele Ștefan al V-lea a încheiat o tranzacție cu „greavul Bozouch, fiul lui Inok”, însă a fost atestată documentar pe data de 18 februarie 1302. În Evul Mediu, Bazna a făcut parte din comitatul Târnava Mică, iar în perioada interbelică a făcut parte din plasa Diciosanmartin în cadrul județului Târnava Mică.

      Puterea curativă a izvoarelor minerale de la Bazna era cunoscută din secolul al XVIII-lea. Andreas Gaspari le consacra între 1762-1779 studii care au stat la baza cercetărilor ulterioare. Despre izvoarele sărate și despre stațiunea balneară de la Bazna relatează detaliat Frantisek Posepny în lucrarea sa publicată în anul 1871. În 1814 Biserica evenghelică-luterană a preluat lacurile minerale, hotărând construirea unui așezământ balnear și dotând baza cu cazane și instalații de încălzit apa și cabine. Exploatarea sistematică a băilor a început în anul 1845 de către o societate pe acțiuni din Meidas. În acel an, stațiunea a cunoscut un real succes, 637 de oameni venind la tratament. Ulterior s-au făcut modernizări importante, iar din anul 1949 Băile Bazna au fost trecute în administrarea Ministerului Sănătății și a devenit stațiune balneo-climaterică cu caracter permanent.

      Printre cele mai importante obiective turistice din Bazna se numără Monumentul Eroilor Români din al Doilea Război Mondial, ridicat în 1956 în cinstea eroilor români care și-au pierdut viața atunci, Biserica evanghelică fortificată din Bazna ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea care figurează ca monument istoric, și Cetatea fortificată din secolul al XV-lea. Bazna este renumită și pentru rasa de proci care poartă numele localității. În secolul al XVII-lea se menționează la Bazna existența gazului metan (1671).

Sursa foto: ://romania.directbooking.ro/prezentare-sibiu-bazna-informatii-poze-imagini-22614.aspx.  ://www.travelworld.ro/statiunea/bazna.html  ://cyd.ro/bazna-locul-din-romania-care-pare-desprins-din-basmele-fratilor-grimm-foarte-cautat-de-turistii-straini/