Romania Mama pe Facebook Romania Mama pe Twitter
Ştiri și evenimente de ultimă oră    |
Suna la sau trimite un email la romaniamam2012@gmail.com
AI UN PONT?
RoMama
» Home
» Termeni si Conditii
» Cont nou institutii
» Contact
 
Turism
 
STIRI TURISM
Adaugat: 31 Decembrie 2018

      Bucovina este singura parte a țării în care există cele mai multe manifestări folclorice specifice Anului Nou și datorită faptului că acestea au fost transmise prin viu grai din generație în generație, într-o permanentă schimbare și înnoire, atât ca funcție cât și ca mod de realizare artistică, au devenit adevărate spectacole care atrag atenția tuturor.

 

      În această zonă, Anul Nou este considerat a fi unul dintre cele mai bune momente pentru a prezice vremea sau recolta viitoare. Bucovineni aperciau lunile ploioase sau zilele de secetă pe baza așa numitului calendar din foi de ceapă. Acesta se făcea astfel: în noaptea de ajun se tăiau părți egale dintr-o ceapă iar cojile obținute erau botezate cu numele lunilor din an. Peste fiecare coajă se punea o cantitate egală de sare pisată, acestea fiind așezate în rând conform succesiunii lunilor din an pe masă sau pe vatra sobei. Aprecierea lunilor ploioase se făcea pe 1 ianuarie, în funcție de câtă apă era strânsă în cupa foilor de ceapă.

 

      Pentru apecierea rodului culturilor din anul care urma, se folosea calendarul din cărbuni. Se legau cărbuni aprinși, egali ca mărime, proveniți din același lemn, câte unul pentru fiecare cultură ce urma să fie semănată în anul care începea (grâu, porumb, sfeclă, mazăre, cartofi, etc.). Cărbunii, botezați cu numele plantelor, erau puși pe o tavă și erau lăsați până a doua zi, 1 ianuarie. Principiul prognozei era cel al echivalenței, cantitatea de cenușă rezultată în urma arderii complete și a stingerii cărbunilor indicând rodul recoltei. În funcție de aceasta, se hotăra care dintre culturi vor fi semănate în cantitate mai mare în primăvara următoare.

 

      Bucovina are o notă distinctivă atunci când vine vorba despre urările și jocurile cu măști, acestea păstrându-și farmecul și prospețimea de-a lungul anilor.

 

Plugușorul

      Dorința holdelor bogate. Plugușorul este pornit de către copiii care, în preajma amiezii, în ziua de 31 decembrie, încep a umbla pe la case, rostind urări de bun augur și primind daruri în schimb, unele cu caracter simbolic, colaci, fructe sau bani. Noaptea, alaiul plugușorului este amplificat de cete de feciori care umblă pe la casele unde sunt fete de măritat sau pe la rude. 

 

Jocul caprei

      Capra întruchipează în societățile ancestrale personificarea prolificității zoologice și fertilității telurice. Cunoscută în toate așezările bucovinene, capra își subordonează de cele mai multe ori, în timpul jocului, toate celelalte personaje. În timpul jocului sunt reprezentate unele secvențe: capra simulează că se urcă în copac, apoi se îmbolnăvește și moare, căzând la pământ, moment în care ciobanul intră în panică, urmează un dialog straniu cu animalul. În final, capra învie spre bucuria tuturor, glumele și ghidușiile animalului reluându-și cursul. Prin aspect și înfățișare, capra jucată de Anul Nou este un animal simbol, o ființă fantastică plină de măreție.

 

Jocul ursului

      Se practică și astăzi în majoritatea satelor din Bucovina. Cultul ursului este moștenit de la geto-daci care îl considerau un animal sacru. Jocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măști întâlnite în cetele bucovinene. În desfășurarea jocului ritual al ursului, etalare de forță, vitalitate și dibăcie, pot fi percepute și astăzi secvențe care reliefează credințele referitoare la acest animal, simbol al regenerării vegetației. Astfel, rostogolirea urșilor în cerc, bătutul și moartea ursului, apoi învierea miraculoasă și urcarea acestuia pe bâtă (toiag), redau în chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, în trecut, stăteau sub semnul acestui animal, capabil să învingă iarna și să vestească primăvara.

 

Jocul căluților

      Calul, în credințele arhaice, avea funcția de protejare a gospodăriilor și a bisericilor de spiritele rele. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, jocul calului (căiuților) este practicat și astăzi, nu pentru semnificațiile simbolice ci pentru spectaculozitatea sa. Tinerii aleși pentru grupurile de căiuți trebuie să fie foarte buni dansatori, să exprime prin joc vitalitatea și forța exuberantă a tinereții.

 

 

Sursa foto: ://suceavalive.ro/obiceiuri-de-anul-nou-din-bucovina/


Comentarii 0 Comentarii

Operator:   
 
 
 
 
 
 
ABONARE NEWSLETTER:
 
Adresa de email:
 
 
TOP ARTICOLE
Video Games Museum se va deschide în București, de către Asociația...
 
Ediția a XVII-a a Festivalului Clătitelor de la Prejmer are loc pe 6...
 
A început „răsfățul culinar într-un peisaj de primăvară”.
 
Un traseu dedicat bărcilor nepoluante se va deschide în Delta Dunăr...
 
Evenimentul se va desfășura până pe 21 aprilie.
 
Alternativă la orașele aglomerate de pe Valea Prahovei.
 
A fost deschisă expoziția „Chipuri și veșminte din Șchei”, di...
 
Curio Collection by Hilton se va deschide în această vară, la Timi...
 
 
 
 
DECONCENTRATE
 
Climatolog, despre schimbarea radicală a vremii: E un semnal de alarmă!

» 19 Aprilie 2024 | Comentarii 0
 
ACTUALITATE
 
Ciucă spune de ce armata NU va fi obligatorie în România, în următorii doi ani

» 19 Aprilie 2024 | Comentarii 0
 
INGRIJIREA TENULUI
 
Produse care, folosite pe ten, provoacă iritații și acnee

» 19 Aprilie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI TURISM
 
Autobuzele etajate vor fi scoase pe traseu, în Constanța, pentru minivacanța de Paște
CONSTANTA
» 19 Aprilie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL CLUJ
 
Urmează să se pregătească șantierul pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj

» 19 Aprilie 2024 | Comentarii 0
 
STIRI JUDETUL BISTRITA NASAUD
 
O nouă parcare se amenajează în Bistrița: „Continuăm în ritm susținut...”

» 18 Aprilie 2024 | Comentarii 0