Muzeul De Arta Brasov

    Muzeul de Artă Braşov este o instituţie publică de cultură, aflată în serviciul societăţii, fără scop lucrativ, deschisă publicului, care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, realizează documentarea patrimoniului muzeal, comunică şi expune, în scopul cunoasterii, educării, recreerii şi a valorificării patrimoniului muzeal şi a patrimoniului artistic local, regional şi naţional în beneficiul publicului larg (Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Muzeului de Artă Braşov, Art. 5). 

     Funcţionează ca instituţie publică de cultură, având personalitate juridică proprie, în subordinea Consiliului Judeţean Braşov (http://site.judbrasov.ro/). Conform Legii muzeelor şi colecţiilor este clasificat drept muzeu de importanţă judeţeană.

     Sediul Muzeului de Artă Braşov se află în Bulevardul Eroilor nr. 21 (lângă Hotel Capitol). În sălile de la parter sunt organizate expoziţii temporare şi o gamă variată de manifestări culturale (concerte, lansări de carte, mese rotunde, conferinţe etc.). Expoziţia permanentă a Muzeului de Artă Braşov, Galeria Naţională, reuneşte o selecţie de lucrări reprezentative pentru arta plastică modernă din spaţiul românesc (pictură şi sculptură). În cadrul expoziţiei sunt incluse piese care ilustrează evoluţia picturii transilvănene din secolele XVIII-XIX şi a artei româneşti din intervalul cuprins între prima jumătate a secolului XIX şi perioada postbelică. Alături de operele maeştrilor artei româneşti figurează în expunere şi creaţiile artiştilor activi la Braşov, de la portretele patriciatului săsesc la lucrările artiştilor contemporani braşoveni. 

     Expoziţiile temporare organizate în ultimii ani au evidenţiat momente şi personalităţi semnificative din evoluţia artei româneşti şi transilvănene (Avangarda artistică, Mişu Popp, Petre Abrudan, Hans Eder, Artişti Braşoveni Uitaţi, Constantin Brâncuşi, Hans Mattis-Teutsch, Arthur Coulin, Elena Popea, Braşovul şi Ţara Bârsei în Arta Românească, Karl Hübner, Şcoala de la Poiana Mărului, Portretele patriciatului săsesc din Braşov, Friedrich Miess). Muzeul de Artă Braşov a organizat în ultimii ani ample expoziţii având ca obiectiv valorificarea patrimoniului muzeal: Colecţia de grafică, Maeştri ai picturii româneşti - patrimoniu inedit din colecţia Muzeului de Artă Braşov şi Arta sub comunism. Arta oficială a regimului comunist (1945-1989), Arta germană din Transilvania în colecţia Muzeului de Artă Braşov. De-a lungul timpului, muzeul a acordat un generos spaţiu expoziţional artiştilor contemporani, consacraţi sau debutanţi. Nu au lipsit nici manifestările expoziţionale de prestigiu dedicate artei moderne universale şi marilor fotografi ai secolului XX (Salvador Dali, Juan Miró, Pop Art,  Brassaï, Robert Capa etc.). 

     Patrimoniul muzeal cuprinde peste 4300 de bunuri culturale (pictură de şevalet, grafică, sculptură, artă decorativă, icoane, tapiserie, covoare orientale etc.). Colecţia de pictură, grafică şi sculptură este reprezentativă pentru arta românească modernă şi contemporană şi pentru arta transilvăneană din secolele XVI-XX. 

     Muzeul de Artă Braşov a fost  înfiinţat în anul 1949 ca secţie a Muzeului Regional. În februarie 1950 s-a deschis la etajul Casei Sfatului prima expoziţie de artă plastică, iar din martie 1970 muzeul funcţionează în actuala locaţie. Clădirea care adăposteşte Muzeul de Artă Braşov a fost ridicată în anul 1902 după planurile arhitectului braşovean Moritz Wagner, în stilul neobaroc, pentru Asociaţia Meseriaşilor din Braşov (Kronstadt Gewerbeverein). Muzeul de Artă Braşov s-a constituit ca instituţie de sine stătătoare la 1 iunie 1990, în baza Deciziei nr. 227 din 11 iunie 1990, prin desprinderea din Muzeul Judeţean Braşov a Secţiei de Artă.  

     Galeria Naţională, principala expoziţie permanentă a Muzeului de Artă Braşov, este adăpostită în şase săli situate la etajul clădirii. Sunt reunite într-o selecţie reprezentativă peste 150 de lucrări de artă (pictură şi sculptură), ilustrând evoluţia artei din spaţiul artistic românesc într-un parcurs expoziţional riguros şi sistematic, structurat pe criterii cronologice şi stilistice. 

      Expoziţia se deschide cu portrete aparţinând unor anonimi transilvăneni din secolele XVII-XVIII. Pictorului vienez Franz Neuhauser jr., stabilit la Sibiu, precursor al peisagisticii transilvănene, îi aparţine Panorama Sibiului în anul 1817. Dintre reprezentanţii academismului românesc sunt prezenţi în expunere: Mişu Popp, Gheorghe Tattarescu, Wilhelm Kamner, Theodor Aman şi Carol Storck. 

      O amplă şi valoroasă colecţie Nicolae Grigorescu, cuprinzând lucrări din toate etapele de creaţie ale maestrului de la Câmpina, este expusă în primele două săli de la etaj. Printre cele mai reprezentative creaţii se numără: Convoi de prizonieri turci, Femeie îmbrobodită, Boi odihnindu-se, Plajă la ocean, Ţărancă franceză, Flori de cireş etc. 

      Dintre artiştii activi în perioada de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX figurează în expoziţie Ion Andreescu şi Ştefan Luchian. Lucrări precum: Interior de pădure, Case la marginea satului, Anemone, Ţigancă sunt ilustrative pentru cei doi maeştri ai picturii româneşti. 

     Şcoala românească de pictură din prima jumătate a secolului XX este reprezentată prin operele lui Ştefan Popescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser, Nicolae Tonitza, Ion Ţuculescu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Jean Al. Steriadi, Nicolae Dărăscu etc. Sunt incluse în expunere şi creaţiile lui Dimitrie Paciurea şi Ion Irimescu, exponenţi de seamă ai sculpturii româneşti. 

     De momentul avangardist se leagă numele braşovenilor Hans Eder şi Hans Mattis-Teutsch, precum şi cel al lui Maxy Hermann. Arta contemporană, caracterizată printr-o pronunţată varietate stilistică şi tematică, este ilustrată prin lucrări aparţinând lui: Sever Frenţiu, Ion Pacea, Horia Bernea, Friedrich von Bömches, Ion Gheorghiu, Eftimie Modâlcă, Ion Vrăneanţu, Ovidiu Maitec, Zina Blănuţă, Theodor Rusu etc.

      Expoziţia de Artă Decorativă, amenajată din anul 1995 într-un spaţiu situat la subsolul muzeului, se axează pe ilustrarea evoluţiei artei porţelanului şi a sticlăriei.

     Sunt expuse piese de porţelan reprezentative pentru cele mai importante manufacturi europene din secolele XVIII-XIX: Meissen, Delft, Sèvres, Capo di Monte, Wegdgood, Talavera de la Reina, Rosenthal etc. Extremul Orient este reprezentat prin vase de porţelan din China şi Japonia, produse în secolele XIX-XX. Spaţiul dedicat artei decorative asiatice este completat de o colecţie de figurine şi vase  de metal, provenind din China, India, Persia etc. 

      Evoluţia sticlăriei este exemplificată prin obiecte provenind din centre cu o îndelungată tradiţie, atelierele din Murano şi Boemia, piese Art Nouveau, realizate de artişti faimoşi, (Daum-Nancy şi Emil Gallé), sticlărie transilvăneană de factură populară, produsă în secolele XVIII-XIX în atelierele de la: Porumbacu, Avrig, Pădurea Neagră, vitralii etc. 

     Expoziţia se încheie cu o secţiune dedicată artei decorative contemporane. Sunt prezente în expunere creaţiile unor artişti braşoveni: Aurel Bordenache, Petre Matei, Ştefan Bilciu, Alexandru Albert, Imola Jakabos Olsefszky etc.

     Colecţia de grafică aflată în patrimoniul Muzeului de Artă Braşov se remarcă prin valoarea şi amplitudinea sa (peste 1000 de lucrări). Colecţia cuprinde lucrări reprezentative pentru grafica transilvăneană din secolele XIX-XX şi pentru grafica românească modernă şi contemporană. Printre artiştii ce figurează în cadrul său se numără: Franz Neuhauser Jr., Robert Krabs, Carol Popp de Szathmary, Wilhelm Kamner, Hans Bulhardt, Ştefan Luchian, Fritz Kimm, Hans Mattis-Teutsch, Iosif Iser, Hans Eder, Gheorghe Petraşcu, Ernst Honigberger, Hans Hermann, Alexandru Phoebus, Rodica Maniu, Victor Vassarely etc. 

Program de vizitare: 

Program de iarnă (1 octombrie - 1 aprilie): marţi-duminică 09.00-17.00 (cu excepţia sărbătorilor legale)

Program de vară (1 aprilie - 1 octombrie): marţi-duminică 10.00-18.00 (cu excepţia sărbătorilor legale)

Preţ bilete pe categorii: 

Intrare Muzeu (Expoziţii permanente şi expoziţii temporare)
 

Adulţi: 5,00 Lei

Pensionari: 2,50 Lei  

Preşcolari, elevi, studenţi: 1,00 Leu

Expoziţii temporare (exclusiv)
 

Adulţi: 3,00  Lei

Pensionari: 1,50 Lei  

Preşcolari, elevi, studenţi: 1,00 Leu

Beneficiază de gratuitate persoanele cu handicap, însoţitorii grupurilor de preşcolari şi elevi (2 persoane), angajaţii din sistemul muzeal şi pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat, precum şi din alte sisteme de asigurări sociale, care au activat cel puţin 10 ani în domeniul culturii şi al artei (pe bază de adeverinţă emisă de Direcţiile Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional).

Taxă audioghid: 5 lei

Taxe de fotografiere-filmare: 

Taxă fotografiere: 17,00 Lei

Taxă filmare: 30,00 Lei

Ghidaj şi lecţii muzeale: 
Taxă ghidaj (adulţi): 50 Lei. Pentru grupurile de elevi şi studenţi ghidajul este gratuit.

Pentru programarea unor ghidaje şi lecţii muzeale, vă rugăm să ne contactaţi din timp la numerele de telefon ale muzeului:

+40 (0)268 477 286 

Ghidajul se asigură de marţi până vineri, între orele (09) 10 - 15.30, pentru grupuri organizate (minim 5 persoane), numai cu programare prealabilă (cu anticipaţie de 2 zile lucrătoare).

Persoană de contact - Radu Popica

Adresa Muzeului: B-dul Eroilor 21, 500030 Braşov, România 

Sursa foto: http://www.muzeulartabv.ro/imagini/1212580788.jpg http://www.muzeulartabv.ro/imagini/1212580788.jpg, http://www.muzeulartabv.ro/imagini/1212580788.jpg, http://www.muzeulartabv.ro/imagini/1212580788.jpg, http://www.muzeulartabv.ro/imagini/1212580788.jpg, http://www.muzeulartabv.ro/Muzeul/imagini/1213783334.jpg, http://www.brasovtour.com/carousel_pictures/muzeul-de-arta-brasov_1.jpg, http://newsbv.ro/wp-content/uploads/2012/10/batalia-de-la-Feldioara-Foto-Muzeul-de-Arta-Brasov1.jpg