Curtea Domnească de la Piatra este situată pe un mic platou care domină centrul orașului și a fost amintită pentru prima dată într-un document ce a fost emis la data de 20 aprilie 1491, când Ștefan cel Mare a donat Mănăstirii Tazlau trei sate. Totuși, Curtea Domnească de la Piatra datează dinainte de 1491. Într-un act din 7 mai 1475, hotarul ocolului său este deja stabilit și, ținând cont că unul dintre satele ocolului este dăruit încă din 5 februarie 1468, putem considera că începuturile Curții Domnești de la Piatra se situează între anii 1468 și 1475.
În urma unor cercetări arheologice făcute în perioada 1954-1955, se poate presupune că în primă fază construcțiile nu au fost de mare amploare, ci au fost realizate abia după 1480. Din cauza faptului că din vechile edificii nu s-au mai păstrat decât puține elemente, este greu de estimat alcătuirea constructivă a acestui ansamblu arhitectural. S-au mai putut identifica o parte din pivnițele casei domnești (lângă clădirea Colegiului `Petru Rareș`) și fragmente din latura sudică a zidului de incintă. Săpăturile au scos la iveală colțul de nord-vest al pivnițelor palatului, cuprinzând o încăpere de acces, un coridor lung și patru galerii. În pivniță se pătrundea printr-un gârlici cu 12 trepte de stejar.
Încăperea, dreptunghiulară, era acoperită cu o boltă semicilindrică și comunica cu coridorul printr-o ușă prinsă în stâlpi de piatră cioplită. Coridorul (lung de 11 metri) era și el acoperit cu o boltă din cărămidă și blocheți de tuf calcaros, astăzi distrusă. Pivnița este împărțită în traverse prin patru arcade de piatră sprijinite pe stâlpi. Curtea și-a îndeplinit funcțiile specifice până în secolul al XVII-lea, apoi, treptat, rolul ei s-a diminuat.
Sursa foto: ://www.viziteazapiatraneamt.ro/obiective-turistice/monumente-istorice/curtea-domneasca/