Centrul National de Studii Mihai Eminescu

      Înfiinţat în anul 1992, Memorialul Ipoteşti - Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu realiza dezideratul multor cărturari ce şi-au legat numele de satul copilăriei lui Eminescu, anume înglobarea tradiţionalei activităţi muzeale într-un amplu proiect cultural, focalizat pe cercetarea biografiei şi operei eminesciene şi deschis oricăror manifestări de valoare din diverse domenii ale expresiei artistice.

     Până la acea dată, Ipoteştii dispuneau de trei obiective muzeale: Casa părintească, Biserica de familie şi Biserica nouă; Muzeul Mihai Eminescu, Biblioteca Naţională de Poezie şi Casa Papadopol sunt alte trei obiective de interes cultural realizate la Ipoteşti în perioada 1992-2000. Proiectele culturale ale Memorialului Ipoteşti includ, alături de activitatea specifică unui centru muzeal şi organizarea periodică de colocvii, simpozioane, cursuri de vară, tabere de creaţie.

      Biserica veche a satului, datând de la începutul secolului a XIX-lea, a fost cumpărată de Raluca Eminovici, devenind astfel lăcaş de rugăciune al familiei; bisericuţa adăposteşte şi azi mormintele a patru dintre Eminoviceşti: Raluca şi Gheorghe, părinţii poetului, Iorgu şi Nicu doi dintre fraţii săi.

      Ca biserică filială este biserica din cătunul Ipoteşti cu hramul „Sfinţii Voievozi”. Această biserică a fost făcută pe locul şi cu ajutorul lui Ipatie şi Nicolae Isăcescu, care sint primii ctitori. Ea a fost făcută din lemn, dar putrezind lemnul, a fost făcută din vălătuci. În cele din urmă prin ajutorul locuitorilor [...] s-a făcut biserica, ce se află astăzi din cărămidă pe temelie de piatră. Cultul Ortodox din Judeţul Botoşani - 1906.

      Biserica Noua - Construită prin colectă publică în perioada interbelică din iniţiativa lui Nicolae Iorga şi Cezar Petrescu, biserica satului poartă hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril. Ea constituie o atracţie pentru turişti din câteva motive rarisime: aureolele îndoliate (negre) ale sfinţilor din pictura murală interioară, Eminescu tânăr şi Carol al II-lea în semn de omagiu şi de ctitor, Arhanghelul Mihail cu chipul tânărului Eminescu.

     Apoi s-a început zidirea bisericii, [...] din piatră, adusă tocmai de la Burdujeni, din cărămidă aparentă de la Ciurea (Iaşi) şi acoperită cu ţiglă. Un cerc de talere de ceramică, aurite şi având pe ele marca Moldovei, marca judeţului (şi a Regatului n.n.), împodobeau pe dinafară biserica. [...] În interior catapeteazma, stranele, cafasul şi alte mărunte, s-au executat în lemn de un sculptor danez, pe care l-am descoperit la mănăstirea Văratec. [...] Pentru pictură am vorbit cu profesorul Troteanu de la Belle Arte Iaşi. Adevărul asupra unor lucruri făcute la Ipoteşti - Petre Irimescu, profesor pensionar.

       Noul muzeu a fost gândit ca un punct de convergenţă între spaţiul ca atare al Ipoteştilor - loc mirific al copilăriei, spaţiul familial - conturat şi întreţinut de admosfera casei memoriale, şi biografia poetului - văzută dintr-o dublă perspectivă: cea a vârstelor creatorului şi cea a etapelor creaţiei. Unicitatea muzeului va fi dată nu doar de calitatea exponatelor, cât, mai ales, de discursul muzeal bazat pe sugestii şi simboluri, ce vor presupune o interactivitate creativă.

Casa Papadopol

        Casa ţărănească de epocă, în stil moldovenesc, proprietate a ultimului deţinător al moşiei Ipoteşti - doctorul Papadopol, adăposteşte în prezent Muzeul de etnografienbsp;al Centrului Naţional de Studii de la Ipoteşti, fiind un spaţiu adecvat de expunere pentru obiectele provenind din vechile gospodării ţărăneşti. În acest fel, circuitul muzeal propus celor ce vizitează Ipoteştii acoperă şi aria valorilor tradiţionale.

        Program de vizitare: 
15 mai-15 sept.: 9-17 (luni-duminică) 
16 sept.-14 mai: 8-16 (luni-duminică)
Ultimul ghidaj se face la ora 16.30 sau 15.30 in functie de sezon, cu 30 de minute înainte de închiderea programului.

        Biblioteca Naţională de Poezie a fost inaugurată la 15 ianuarie 2000. Colecţiile sale de documente se adresează atât cititorilor obişnuiţi, cât şi cercetătorilor operei si biografiei eminesciene, oferindu-le un substanţial material informativ. Fondul documentar include fotocopii a 32 din manuscrisele eminesciene, fotografii şi scrisori autografe ale poetului, Veronicăi Micle, ale lui Titu Maiorescu şi ale altor personalităţi culturale ale secolului al XIX-lea, ediţii rare din opera lui Mihai Eminescu - de la ediţia Maiorescu din 1883 şi până în prezent. 

      Donat Ipoteştilor de către Laurenţiu Ulici, fondul de carte alcătuit din volumele poeţilor români postbelici îngăduie celor interesaţi studierea exhaustivă a poeziei române contemporane. Afiliată la Fondul Naţional de Carte, Biblioteca se vrea depozitara întregului fond al poeziei române de la origini până în prezent, încât Centrul de Studii de la Ipoteşti să-şi largească aria de la opera eminesciană la poezia românească în integritatea ei. 
Ca şi amfiteatrul în aer liber, amfiteatrul Laurenţiu Ulici dispune de mijloace moderne audio-video. Este, în fapt o sală multifuncţională cu aproximativ 130 de locuri, o mică scenă pentru spectacole, colocvii, seminarii, dispunând într-o parte a sălii şi de dotări specifice unei săli de lectură.

       În 1924 casa, copilăriei lui Eminescu nelocuită ani de zile, ajunsese o ruină. În 1940 este inaugurat la Ipoteşti primul muzeu memorial, înfiinţat în casa reconstruită în 1934 pe acelaşi loc. Întrucât nu respecta structura originalului, casa-muzeu este dărâmată, iar în 1979 se inaugurează o alta, reconstruită pe vechea fundaţie a casei Eminoviceştilor. Începând cu anul 2000, finisajul exterior şi interior al casei, mobilierul expus - parte original, parte provenind din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - reînvie atmosfera celor treizeci de ani (1848-1878) în care familia poetului a locuit la Ipoteşti, în casa construită de căminar odată cu mutarea definitivă la moşia din sat.

      Locuinţa părintească nu era palat boieresc, ci o casă modestă de ţară dar încăpătoare şi gospodărească, nu lipsită de anume eleganţă rustică. Era o construcţie geometrică, puţin ridicată asupra solului, cu câte două ferestre mari în laturi. Un pridvor înalt in faţă, la care suiai pe vreo şapte trepte de lemn, un acoperământ al tindei, în chip de fronton grec sprijinit pe două coloane svelte, dădeau albei clădiri acoperite cu tablă un vag stil neoclasic. George Călinescu, Viaţa lui Mihai Eminescu

Program de vizitare: 

15 mai-15 sept.: 9-17 (luni-duminică) 
16 sept.-14 mai: 8-16 (luni-duminică)
Ultimul ghidaj se face la ora 16.30 (in perioada 15 mai-15 septembrie) sau 15.30 (16 septembrie-14 mai), cu 30 de minute înainte de închiderea programului. Muzeograf de serviciu: 0728129249

sursa foto: http://static2.libertatea.ro/typo3temp/pics/ipotesti_4965e0d4a1.jpg,http://www.eminescuipotesti.ro/foto/bisericutaext3b.jpg,http://img.botosani.ro/img/2012/07/23/stiri/tnr_800x800_41821_memorial.jpg,http://www.hotelurivilepensiuni.ro/bst/images/attraction/big/20130522-108-81-81-1.jpg,http://www.eminescuipotesti.ro/foto/hartamemipotesti01.jpg, http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/P/Ghid/6912503_05.jpg,​​