Mănăstirea Nicula se regăseÈ™te în apropierea teribilei închisori Gherla, la nord de oraÈ™ul Cluj-Napoca, într-un cadru liniÈ™tit care aduce pace oricărui vizitator. La începutul anilor 1300, Nicula era o pădure în care s-a retras pustnicul ortodox Nicolae; după el au fost denumite satul, pădurea È™i mănăstirea. LăcaÈ™ul se cult iese în evidență prin câteva poveÈ™ti impresionante, potrivit drumliber.ro.
În 1681, un zugrav pe nume Luca din Iclod, pictează o icoană cu Fecioara Maria È™i Pruncul pentru un bogat din satul Nicula, ce avea să devină simbolul Mănăstirii. Bogatul donează icoana bisericii, iar în 1699 aceasta a plâns pentru 26 de zile. Acest lucru se spune că este un semn divin È™i astfel icoana ajunge pe lista obiectelor făcătoare de minuni.
Un alt simbol apare prin anii 1760, atunci când generalul Bukow distrugea mănăstirile ortodoxe din Transilvania. Mai bine de 100 de mănăstiri È™i biserici au fost distruse cu tunurile sau arse, dintre acestea se spune că au scăpat numai 3: Mănăstirea RâmeÈ› din Alba, Mănăstirea RohiÈ›a din MaramureÈ™ È™i Mănăstirea Nicula din Cluj.
Al treilea aspect prin care se evidenÈ›iază biserica este momentul în care vechiul lăcaÈ™ de cult din lemn arde. Atunci, la Nicula a fost adusă o biserică sălăjeană veche, tot din lemn. Este în stil maramureÈ™an, iar de la plecarea ei din Gostila È™i până să ajungă la Nicula, a trecut prin două sate. Mica biserică sătească avea un obicei È™i anume adulÈ›ii stăteau numai jos, iar la balcon copiii.
La Mănăstirea Nicula se pot admira icoane pictate pe sticlă È™i pe lemn, vechi de 100 de ani care au fost realizate în cadrul È™colii de pictură ce a fost înfiinÈ›ată într-un mod interesant. Prin anul 1700, în satul Nicula a poposit pentru câteva zile un grup de iconari austrieci, care pictau pe sticlă în tehnica învățată în Boemia, Austria È™i Bavaria. Sătenii, extrem de curioÈ™i, i-au rugat pe pictori să-i înveÈ›e, È™i aÈ™a s-a întâmplat. Locuitorii din Nicula au adaptat pictura austriacă la stilul bizantin, iar datorită faptului că lângă sat se afla o fabrică de sticlă, a luat naÈ™tere o tradiÈ›ie ca fiecare om din sat să picteze icoane pe sticlă. În timp, sătenii au început să-È™i vândă lucrările la Gherla, la târgul de icoane.
Timp de aproximativ 150 de ani, în interiorul mănăstirii a funcÈ›ionat o È™coală împărătească pentru copii. Călugării din mănăstire îi învățau pe copiii care veneau din satele dimprejur. După ce È™coala comunitară s-a închis, în mănăstire a continuat o È™coală bisericească în cadrul căreia se pictau È™i icoane. În anul 1950 a murit ultimul pictor din sat È™i doar mănăstirea duce tradiÈ›ia de la Nicula mai departe.
Dacă ți-a plăcut acest articol distribuie-l și urmărește-ne pe Facebook pentru a afla mai multe noutăți. Dă Like paginii noastre printr-un click aici!
Sursa foto: ://www.radio3net.ro/nasterea-maicii-domnului-sarbatorita-de-crestini-380046://www.imperialtransilvania.com/2016/06/26/read-more/argomenti/places-of-interest-1/articolo/the-nicula-monastary-a-place-of-pilgrimage-for-centuries.html://www.munteniatravel.ro/excursii_romania/Romania-126-7699/RAMET+si+Manastirea+NICULA-109694-7762://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-nicula-adormirea-maicii-domnului-120794.html