Biserica de lemn din Fratautii Noi

     Biserica de lemn din Fratautii Noi nu a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava, in ciuda vechimii si a importantei sale istorice.

     Satul Fratautii Noi este situat in partea de nord-est a judetului Suceava, fiind strabatut de raul Suceava. El se afla la o distanta de circa 13 km nord de municipiul Radauti, in apropiere de granita cu Ucraina.

     Prima sa atestare documentara dateaza din anul 1412, dar se pare ca satul ar fi existat si in secolul al XIV-lea.Satul a fost initial sat boieresc, fiind stapanit de boierul Giurgiu de Fratauti (pana in 1433), apoi de fiul acestuia, Danco. In anul 1489, Fratautii Noi au trecut in administrarea Manastirii Putna, dupa cum afirma Aron Pumnul in lucrarea despre proprietatile Manastirii Putna aparuta la Cernauti in 1865.

     Biserica veche de lemn din Fratautii Noi a fost construita in jurul anului 1744 si se afla astazi in cimitirul satului. Dorinel Ichim mentioneaza existenta unei pisanii la aceasta biserica, dar nu o dateaza. Conform acesteia, ctitorul lacasului de cult este Stefan Nicoara. Biserica a fost pictata in secolul al XVIII-lea in stil baroc moldovenesc.

     Langa peretele absidei laterale sudice a bisericii se afla o cruce ridicata in anul 1840, pe mormantul preotului paroh Pantelimon Maierean. Pe piatra tombala este o inscriptie cu caractere chirilice: „Aice [sa] odihnesc oasale robului [lui] Dumnezau prezviter Pantelemon Maierean paroh Fratautului Nou, carele in ai 60-le ani ai vietii sale la 10 octombrie anul 1828 au rapaosat”. Crucea a fost refacuta de epitropul Epifanie Maierean in 1968.

     Intre anii 1884-1896 a slujit aici ca preot paroh omul de cultura Iraclie Porumbescu (1823-1896), tatal compozitorului Ciprian Porumbescu. El fusese anterior preot paroh la Stupca, dar se mutase de acolo dupa moartea fiului sau din anul 1883. La Fratautii Noi, preotul Iraclie a fost si invatator; el a organizat la scoala din sat cursuri de industrie casnica, de impletituri (din nuiele, papura, paie ori panusi) si de apicultura.

     Iraclie Porumbescu a decedat la 13 februarie 1896, la varsta de 73 de ani. A fost inmormantat in cimitirul din jurul bisericutei de lemn, foarte aproape de altarul la care slujise ca preot. Pe crucea sa de mormant se afla urmatoarea inscriptie: „Aice zace marele nationalist si poet ecsarch archiepiscopal Jraclie PORUMBESCU paroch ortodocs na ot Sucevita in 9/III 1823 mort la 13/II 1896. Fiei terina usoara”. Fiul sau, Stefan Porumbescu (1856-1896), a murit si el in acelasi an si a fost inmormantat tot langa peretele bisericii. In anul 1971 s-a inaugurat complexul muzeal de la Stupca, iar ramasitele pamantesti ale parintelui Iraclie si ale lui Stefan Porumbescu au fost deshumate si transportate in cimitirul satului Stupca, fiind reinhumate langa mormintele lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), a mamei sale Emilia (1826-1876) si ale celorlalti frati ai compozitorului.

     In anul 1932, biserica a fost reparata, cu acest prilej montandu-se pe acoperis o invelitoare din tabla. Ulterior, s-a revenit la o invelitoare din dranita. Lacasul de cult dispune de doua clopote: unul mai mare din 1876 si unul mai mic din 1895.

     La sud-vest de bisericuta de lemn se afla un turn-clopotnita de lemn, de forma octogonala si cu un etaj, acoperit cu sindrila.

     Pe masura trecerii timpului, populatia satului Fratautii Noi a crescut, iar biserica de lemn s-a dovedit neincapatoare. In anul 1908 a fost inaltata in sat o biserica de zid.

     Biserica de lemn din Fratautii Noi este construita in totalitate din barne de stejar cioplite din grinzi despicate. Ea se sprijina pe un soclu din piatra de rau. Edificiul are un acoperis inalt, cu pante repezi, cu o invelitoare din sindrila batuta in „solzi”. Pe coama bisericii se afla doua cruci (una in partea de est si alta in partea de vest).

     Monumentul are forma treflata (plan triconc), cu abside laterale dreptunghiulare, cu absida altarului poligonala si cu pronaos pentagonal. Lacasul de cult este prevazut cu o singura usa, aflata in peretele sudic al pronaosului.

     In interior, biserica este impartita in trei incaperi: pronaos, naos si altar. Intrarea in biserica se face pe o usa situata in peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o forma pentagonala in partea de vest. In acest spatiu se afla doua ferestre: una dreptunghiulara terminata in unghi in axul contraabsidei si o alta pe peretele sudic. Naosul are doua abside dreptunghiulare, in care se afla dispuse cate o fereastra dreptunghiulara terminata la partea superioara in unghi.

     Altarul are o absida de forma poligonala, fara a avea nisele in care sa se afle proscomidiarul si diaconiconul. Aici se afla doua ferestre dreptunghiulare incheiate in unghi: una in axa absidei si cealalta pe peretele sudic. Acest spatiu este acoperit cu o bolta semicilindrica.

sursa foto: http://cache.bzi.ro/cache/9/72/s560x316_Biserica_de_lemn_din_Fratautii_Noi1.jpg