Trei asociații demontează afirmațiile ministrului Justiției pe tema SIIJ: „Crearea SIIJ a fost determinată de necesitatea asigurării unor garanții suplimentare de independență a judecătorilor și procurorilor

        Ultimele declarații ale ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, legate de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție sunt demontate, rând pe rând, de trei asociații de magistrați care luptă pentru o Justiție adevărată. Asociația Magistraților din România (sub conducerea judecătoarei Andreea Ciuca), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (sub conducerea judecătoarei Florica Roman) și Asociația Procurorilor din România (sub conducerea procuroarei Elena Iordache) au elaborat un comunicat de presă în care critică vehement declarațiile ministrului Predoiu de duminică seară din cadrul unei emisiuni de la B1 TV, informează Lumea Justiției.

        Acesta a spus, în încercarea de a justifica o eventuală desființare a Secției Speciale, că instituția ar fi compromisă încă de la început și a continuat să se compromită singură prin anchetele derulate. Afirmațiile ministrului Justiției sunt considerate paralele cu realitatea bazată pe lege și documente, susțin AMR, AJADO și APR. Iată câteva paragrafe din comunicatul celor trei asociații:

        „Afirmațiile ministrului Justiției sunt contrazise de realitatea bazată pe lege și documente, astfel cum demonstrăm prin argumentele ce urmează:

        1. Susținerea că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ``a fost compromisă prin însuși actul de înființare`` relevă, în primul rând, ignorarea, de către ministrul Justiției, a Deciziei Curții Constituționale nr. 33/2018 prin care s-a statuat că SIIJ ``constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor``. (...) Președintele Comisiei de la Veneția a arătat că deținătorii funcțiilor publice trebuie să se abțină în criticile lor (n.r. referitoare la deciziile Curții Constituționale). Criticile nerespectuoase și apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curții sunt inadmisibile. Deciziile Curților Constituționale sunt definitive și obligatorii și trebuie să fie implementate. 

        2. Afirmația ``modul în care arhitectura ei (n.r. a SIIJ) a fost gândită este cumva străină de coerența piramidală a sistemului Ministerului Public, cu control ierarhic`` este expres contrazisă de dispozițiile legale ce reglementează organizarea și funcționarea SIIJ, a căror trecere cu vederea de către ministrul Justiției este îngrijorătoare”. 

        Cele trei asociații au prezentat o serie de articole din Legea 304/2004 care arată că SIIJ „își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic”. Mai mult, „potrivit Avizului nr. 21/2018 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, structuri specializate de investigare a judecătorilor sunt chiar recomandat a fi înființate în anumite circumstanțe, avizul fiind fundamentat pe constatările și recomandările GRECO”, mai spun AMR, AJADO și APR.

        „3. Afirmația privind ``portița prin care se pot tergiversa diverse cauze prin simple plângeri împotriva magistraților``, ca semn că SIIJ ``din start a fost comporimisă`` omite că asemenea ``simple plângeri`` au existat și există, nefiind o noutate, nici în cazul procurorilor SIIJ, nici în cazul procurorilor DNA, nici în cazul instanțelor sau parchetelor cu un număr mic de judecători/ procurori, în acestea din urmă activitatea fiind aproape paralizată chiar și în lipsa plângerilor. Așteptăm ca această realitate, sesizată de noi și colegii noștri, de multe ori, aproape cu disperare, să îl preocupe, cu precădere, pe ministrul Justiției. (...)

        4. Susținerea că SIIJ ``a vizat și alteceva, paralizarea acestui demers anticorupție, sub forma pierderii acelui avânt...`` este, în primul rând, o observație cu titlu general, lipsită de temei. (...) Crearea SIIJ a fost determinată, pe de-o parte, de structura administrativă deja existentă - Serviciul privind combaterea infracțiunilor din Justiție din cadrul DNA - (...) înființat prin ordin nepublic al procurorului șef al DNA, fără nicio consultare publică, fără motivare, fiind trecut discret prin colegiul de conducere al DNA, prin înscrierea sa fără alte explicații ca ultim punct pe ordinea de zi. Mai mult, Serviciul a funcționat aproape 1 an și 4 luni fără să existe ordin al ministrului Justiției care să îi prevadă existența. 

        Pe de altă parte, crearea SIIJ a fost determinată de necesitatea asigurării unor garanții suplimentare de independență a judecătorilor și procurorilor față de anchetele penale ce au constituit presiuni la adresa acestora, materializate prin: anchete ce au vizat exclusiv soluțiile magistraților, încălcarea în cadrul investigațiilor a secretului deliberării; multiple anchete lipsite de profesionalism finalizate prin clasări sau achitări, dar care au condus la suspendarea din funcții a judecătorilor/procurorilor vizați, inclusiv la nivel înalt: Procuror General, judecător CCR, membrii CSM, președinte de secție a ICCJ, fost judecător CEDO, judecători și procurori cu grad de curte de apel sau ICCJ. (...)

        Ministrul Justiției nu a făcut nicio trimitere la aspectele referitoare la abuzurile în activitatea DNA, evidențiate în Raportul Inspecției Judiciare privind ``Respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorității Judecătorești în cauzele de competența Direcției Naționale Anticorupție vizând magistrați sau în legătură cu acestea``, subiect în dierctă legătură cu motivele ce au determinat reglementarea legală a organizării și funcționării SIIJ. 

        5. Prezentarea concluziilor/recomandărilor Comsiei de la Veneția ca fiind strict în sensul desființării SIIJ nu corespunde realității. În avizul nr. 940/2018, Comisia de la Veneția a salutat preocuparea legiuitorului de a asigura, în contextul noii secții propuse, garanții procedurale efective magistraților vizați. (...)

        În fine, referitor la avizele Comisiei de la Veneția, rapoartele GRECO și MCV, acceptarea unor premise și concluzii nereale, cuprinse în acestea, prezentate de noi cu bună-credință, în mod public și punctual, nu face decât să conducă înspre acțiuni care sunt în detrimentul independenței justiției și, în consecință, în detrimentul cetățenilor” transmit AMR, AJADO și APR.

Sursa foto: ://www.romaniatv.net/polonezii-protesteaza-fata-de-reformele-controversate-din-justitie_431840.html