Soluţii pentru generaţiile care vor da bacalaureatul în anii viitori

Radiografia rezultatelor dezastruoase de la BAC 2011. Soluţii pentru generaţiile care vor da bacalaureatul în anii viitori

         Mai bine de o sută de mii de elevi scoşi brusc în afara sistemului educaţional, reprezentând aproape 60% din promoţia celor care şi-au încheiat anul acesta studiile liceale sunt cifrele brute care arată o parte a situaţiei dezastruoase din învăţământul românesc.
         De ce doar o parte, de ce nici rezultatele din acest an nu sunt întru totul relevante şi de ce greşeşte ministrul Daniel Funeriu atunci când pasează responsabilitatea (în primul rând) asupra celor examinaţi prin supraveghere video?
         Întâi de toate, nu i se poate reproşa ministrului că a înăsprit condiţiile de desfăşurare a examenului. Dimensiunile fraudei la bac deveniseră într-adevăr covârşitoare, iar rezultatele erau cu atât mai grave cu cât fenomenul a evoluat concomitent cu relaxarea admiterii în facultăţi. Fără a putea demonstra acumularea unor competenţe de bază, zeci de mii de absolvenţi de liceu erau practic ca şi licenţiaţi, făcând dovada nivelului pregătirii abia în momentul angajării. Măsurile de stopare a fraudei erau aşadar imperative, însă efectul lor nu poate fi cuantificat în lipsa intervenţiei decisive asupra a ceea ce învaţă şi a modului cum învaţă elevii.
         E nevoie de o nouă programă
         Intervenţia asupra bacului este de 15 ani încoace instrumentul preferat de către toţi miniştrii Educaţiei. În fond, este mult mai simplu să îţi laşi amprenta pe un examen decât să rezolvi problemele reale ale sistemului. Firesc ar fi fost ca, înainte de a declara bacalaureatul drept un test strict şi riguros, să pui la punct o nouă programă prin intermediul căreia să stimulezi acumularea de cunoştinţe şi să pui bazele principiului enunţat obsesiv: centrarea învăţământului pe competenţe.
         Cu alte cuvinte, să oferi cursuri diferenţiate în funcţie de specificul fiecărei şcoli, bazate pe o predare flexibilă, cu ore remediale pentru elevii slabi şi ore de pregătire intensivă pentru elevii cu rezultate peste medie.
         Să pui la dispoziţia şcolarilor manuale atractive, cursuri multimedia şi în general un sistem normal pentru majoritatea statelor UE. Şi, ulterior, să testezi "la sânge", condamnându-i pe bună dreptate pe cei ce se dovedesc a fi necorespunzători din punctul de vedere al pregătirii liceale.
         Bugetul Educaţiei, sub 3 la sută din PIB
         Numai că pentru asta ai nevoie şi de bani. Bani pentru dotări, pentru perfecţionarea profesorilor şi, foarte important, pentru motivarea lor. Gravă eroare: Daniel Funeriu a acceptat fără să crâcnească ciopârţirea bugetului Educaţiei, ajuns undeva sub 3% din PIB. Pe deasupra, în timp ce pleda în faţa comisiilor de învăţământ din Parlament pentru aplicarea reformei, ştergea din proiectul noii legi a Educaţiei paragraful ce garanta domeniului 6% din PIB.
         Până acum, Ministerul Educaţiei nu a făcut decât să amâne reformarea programei, în condiţiile în care Daniel Funeriu se află în la cârma învăţământului din decembrie 2009. Ţinta pare să fie anul 2012, ceea ce înseamnă că vom mai avea câteva promoţii şcolite după modelul vechi, dar evaluate după noile criterii stricte.
         Cât de relevant este bacalaureatul 2011
         Cât de stricte, însă? Spuneam mai sus că nici rezultatele bacalaureatului din acest an nu sunt unele relevante. Cum ar putea fi relevant un examen naţional care în Mehedinţi este trecut în proporţie de 27%, iar în Suceava de 65% dintre candidaţi? Sunt elevii suceveni de două ori mai bine pregătiţi decât cei mehedinţeni, sau supravegherea examinărilor şi corectarea lucrărilor are cu totul alte coordonate în cele două judeţe? Să cumulăm aceste statistici cu miile de sesizări care privesc neregulile la bac venite pe canalele media, pe internet şi prin intermediul numerelor de telefon puse la dispoziţie chiar de Ministerul Educaţiei şi vom avea tabloul complet.
         Şi această ediţie a bacalaureatului a fost fraudată. Cu siguranţă, nu toţi elevii cuprinşi în rata de 44% a candidaţilor promovaţi îşi merită diploma, aşa cum declara luni Daniel Funeriu, la fel cum este greşit să pui la zid suta de mii de tineri, doar pentru că au nimerit într-un centru de examinare care a respectat rigoarea.
         Universităţile, lăsate fără clienţi
         Pe de altă parte, rata de promovare din acest an are şi un efect colateral: lasă o bună parte din universităţi fără clienţi. În bătălia pentru ocuparea locurilor cu taxă, rectoratele sunt obligate să înceapă un adevărat război al atragerii tinerilor şi este de aşteptat ca doar principalele centre universitare să rămână în picioare. Paradoxal, această situaţie va rezolva una dintre problemele învăţământului superior, anume inflaţia de instituţii specializate în emiterea de diplome fără acoperire în instruire. (În acest moment funcţionează în România 56 de universităţi de stat şi încă pe atâtea particulare). Numărul redus de studenţi va duce în mod inevitabil la dispariţia de pe piaţă a universităţilor de carton şi le va forţa să comaseze pe cele rămase în picioare.
         Rămâne totuşi problema ratei de şcolarizare în învăţământul superior. Căci, scoaterea din sistem a sute de mii de absolvenţi de bac va da peste cap ţintele europene pe care România trebuie să le atingă. Scopul nu este să-i ţii pe absolvenţii de liceu departe de facultăţi, ci să-i triezi corespunzător.
         O soluţie ar putea veni prin introducerea unui tip de bacalaureat diferenţiat, după modelul francez, prin intermediul căruia elevii să fie evaluaţi diferenţiat în funcţie de seria de studiu urmată. În felul acesta, vor avea şansă de reuşită în egală măsură atât elevii grupurilor şcolare, cât şi cei ai colegiilor de elită. Cu diferenţa că doar cei din urmă vor avea cale dreaptă spre marile universităţi, iar restul ar fi dirijaţi către studiile tehnice.
         Culmea, măsura ce prevedea introducerea bacalaureatului organizat diferenţiat şi transdisciplinar figura chiar în cadrul soluţiilor propuse de comisia prezidenţială pentru Educaţie, însă, la fel ca în cazul altor prevederi considerate "radicale", a fost, la rându-i, amânată.
         În concluzie,
         Departe de a avea importanţa atribuită de minister, înăsprirea supravegherii la bac este, în principiu, o decizie corectă. Ar putea deveni şi coerentă dacă s-ar aplica unui sistem care să pregătească marea parte a elevilor, nu doar elitele. Simplul fapt de a diminua dimensiunea fraudării bacalaureatului nu justifică transferul responsabilităţii rezultatelor dezastruoase ale unei întregi promoţii. Până acum, ministrul Daniel Funeriu a refuzat să răspundă oricărei întrebări ce priveşte derularea examenului din acest an.