"AŞII" LICITAŢIILOR. CINE PLĂTEŞTE? 190 de milioane de lei s-au pierdut fără urmă la CNAS

"AŞII" LICITAŢIILOR. CINE PLĂTEŞTE? 190 de milioane de lei s-au pierdut fără urmă la CNAS

 

         Zeci de mii de pacienţi au nevoie zilnic de tratament, iar banii care ar putea fi investiţi pentru salvarea lor ajung în altă parte. În ultimele 12 luni, au apărut trei rapoarte de control care identifică peste 20 de posibile infracţiuni săvârşite fie de angajaţi ai ministrului sănătăţii, fie de conducătorii Casei Naţionale de Sănătate din ultimii 15 ani. Prejudiciile constatate depăşesc milioane de euro. Cu alte cuvinte, aici sunt banii dumneavoastră din sănătate. Cine plăteşte? Nimeni, deocamdată. Raportele au ajuns la procurorii DNA, dar nu s-a finalizat nicio anchetă. Un material prezentat în cadrul emisiunii "Realitatea la raport".
         Peste 12.000 de bolnavi cardiovasculari, aproape 100.000 de bolnavi de cancer, peste 670.000 de diabetici, iar lista continuă. Statistica este înregistrată la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
         Mulţi pacienţi stau la rând pentru a primi gratuit medicamentele care le-ar putea salva viaţa, dar statul ridică din umeri. Nu sunt bani pentru toţi bolnavii.
         Bugetul CNAS pentru programele naţionale de sănătate, pentru anul 2013, ajunge la aproximativ 3 miliarde de lei. De exemplu, pentru programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV s-au alocat 60 de milioane de lei, pentru cel de prevenire şi control al tuberculozei, 3 milioane de lei, programul de oncologie 1 miliard de lei, iar programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice are alocat un buget de 900.000 de lei.
         Sumele înseamnă pentru unii şansa la viaţă, dar pentru alţii condamnarea la moarte. Asta pentru că banii nu acoperă necesarul de tratamente, iar cei mai mulţi pacienţi nu pot aştepta.
190 de milioane de lei din banii contribuabililor s-au pierdut fără urmă. Cum a fost posibil acest lucru? Potrivit inspectorilor de la Corpul de control al premierului reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nu au ţinut o evidenţă exactă a plăţilor contribuţiilor trimestriale. Pentru paguba respectivă responsabili s-ar face, potrivit Corpului de control atât preşedintele CNAS, la acea vreme- Lucian Duţă, cât şi reprezentanţii Ministerului Sănătăţii din acea perioadă, Cseke Attila şi Ladislau Ritly.
         Sume importante de bani au fost investite şi în sistemul SIUI, sistem informatic care s-a materializat în decembrie 1999. Firma câştigătoare a fost Compaq Computer BDG GmbH, iar tariful stabilit a fost de 7,44 milioane euro pe an, timp de 15 ani. În schimbul a 120 milioane de euro, la finalul celor 15 ani, CNAS urma să deţină un sistem informatic legat la toate casele judeţene.
         La doar o lună de la inaugurare, sistemul, care a înghiţit 120 de milioane de euro s-a blocat şi a aruncat în haos activitatea Casei Naţionale de Sănătate pentru câteva zile. O întâmplare nefericită declara la acea dată şeful CNAS, Lucian Duţa, dar raportul Corpului de Control întocmit doi ani mai târziu arată că pe parcursul celor 15 ani de implementare a sistemului informatic şi după o investiţie de peste o sută de milioane de de euro s-au comis nu mai puţin de 20 de încalcari ale legii. Mai toţi preşedinţii CNAS din perioada 2002 -1012 sunt suspectaţi de încălcarea legislaţiei privind licitaţiile, dar si de la abuz în serviciu. Lista ilegalităţilor sesizate de Corpul de Control se întinde pe o sută de pagini si conţine toate scheme de sifonare a banului public practicate în ultimii 20 de ani. Nu le-a scăpat nimic, de la tarife cu mult peste preţul pieţei până la subcontratări pentru clienţii politici.
         Introducerea cardului naţional de sănătate, un alt proiect care s-a lăsat mult aşteptat. Ideea cardului de sănătate a apărut încă din anul 2006. Şi de atunci au început amânările. Potrivit raportului corpului de control întârzierile au generat o pagubă de peste 1,2 milioane de euro. Responsabilul indicat de inspectorii guvernamentali: fostul preşedinte al CNAS, Lucian Duţă,care nu şi-a îndeplinit, ori şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu şi obligaţiile asumate în cadrul Memorandumului.
         Rapoartele de la Guvern au ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie. Procurorii DNA n-au început urmărirea penală faţă faţă de persoanele menţionate în rapoartele corpului de control al premierului.


​Sursa foto: http://www.stiri.com.ro/img_mare/39622bani-1.jpg