Protocolul SRI – Inspecția Judiciară, „o bătaie de joc”

      Recent, a fost făcut public protocolul încheiat de către Inspecția Judiciară cu Servicul Român de Informații, iar prevederile acestuia au stârnit reacții dure în special din partea judecătoarei Dana Gîrbovan, președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, care l-a etichetat drept o „bătaie de joc, o sfidare la adresa fiecărui judecător și procuror și a fiecărui cetățean al acestei țări”.

      Într-un mesaj postat pe contul personal de Facebook, judecătoarea atrage atenția că în 2015 asociațiile profesionale ale magistraților încercau din răsputeri să lămurească implicarea SRI-ului în justiție, iar Inspecția Judiciară „în disprețul judecătorilor și procurorilor” semna un protocol secret cu Serviciul. „Atât Consiliul Superior al Magistraturii cât și Inspecția Judiciară au permis ceea ce era de nepermis: intruziunea unui alt organ al statului, mai grav, a unuia care acționează în secret, în cariera judecătorilor și procurorilor.” este de părere Gîrbovan.

      „Protocolul dintre SRI și Inspecția Judiciară completează imaginea unei justiții care singură a permis ingerința Serviciului Român de Informații în activitatea sa. (…) UNJR a fost asociația care, împreună cu colegii din AMR și APR, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să apere independența justiției în raport cu afirmațiile generalului Dumitru Dumbravă, ce vorbea într-un interviu public, cu dezinvoltură, despre „câmp tactic” în justiție, „menținerea atenției până la finalizarea cauzei”, „patternuri” privind comportamentele judecătorilor și procurorilor. (…) Modul în care CSM-ul de la acea vreme a tratat cererea noastră ne-a făcut să ne dăm seama că lucrurile sunt mai serioase decât ne imaginam, că sunt chestiuni grave, ținute ascunse, care trebuie să iasă la iveală. (…)

      Protocolul dintre SRI și Inspecția Judiciară completează peisajul dezolant al unei justiții care și-a clamat neobosit independența, dar a permis SRI să pătrundă în fiecare instituție fundamentală a sa, să îi influențeze activitatea și, prin asta, să compromită însăși ideea de justiție independentă. Dacă aceste instituții din justiție, pentru a funcționa optim, trebuie să semneze protocoale secrete cu SRI, atunci care mai e rolul lor? Ar fi mai simplu și mai puțin costisitor pentru cetățeni ca ofițerii SRI să și ancheteze, să și judece și să își verifice proprii „magistrați” procurori și judecători. (…)

      Conținutul acestui protocol dintre SRI și Inspecția Judiciară este pur și simplu de un absurd grotesc. Spre exemplu, se arată că:

art. 3 alin. (1) - „cooperarea se realizează în temeiul legii și al prezentului Protocol, cu respectarea strictă a atribuțiilor și competențelor Părților, prin valorificarea eficientă a posibilităților pentru identificarea anticipată, prevenirea și combaterea abaterilor disciplinare în rândul magistraților și înlăturarea în timp util a unor fapte care ar putea afecta înfăptuirea justiției sau realizarea securității naționale.”

      Adică SRI atrăgea informații despre magistrați pentru a identifica „anticipat” abateri disciplinare? Nici măcar Inspecția Judiciară nu are atribuții de prevenire a abaterilor disciplinare, darămite SRI. Cu alte cuvinte, cele două instituții cooperau pentru îndeplinirea unor atribuții pe care legal nu le aveau. Ce putea însemna în concret această activitate de „prevenire” a abaterilor disciplinare? Ce altceva decât că SRI supraveghează „preventiv” judecătorii și procurorii, îi monitorizează pentru a se asigura că aceștia nu uită că sunt „în slujba statului”, că „servesc statul român”, cum a spus actualul director SRI Eduard Hellvig? (…) Apoi, au existat date/informații că judecătorii și procurorii au comportamente de tip terorist, că există spioni printre aceștia sau aceștia se ocupă cu subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori altele similare? Care este legătura, oricât de subtilă, între abaterile disciplinare și „realizarea siguranței naționale”? Fraza aceasta este pur și simplu cutremurătoare pentru cine are minime noțiuni de stat de drept, democrație și justiție independentă.

      Mai departe, art. 3 alin. (2) devine mai concret, prevăzând:

„Serviciul Român de Informații transmite:

a) la solicitare, orice informație referitoare la lucrurile aflate pe rolul Inspecției Judiciare,

b) din oficiu, orice informație în legătură cu aspecte sau fapte susceptibile a fi încadrate ca fiind abateri disciplinare săvârșite de magistrați.”

      Din nou, nu există absolut niciun temei legal pentru a permite SRI să adune informații despre magistrați în legătură cu abaterile disciplinare. Acest articol naște o altă întrebare serioasă. Cum adunau ofițerii SRI informații despre judecători și procurori care nu priveau nici siguranța națională și nici măcar săvârșirea de infracțiuni? Concluzia este că era pur și simplu vorba de comportamentul judecătorilor și procurorilor, în sensul cel mai larg al cuvântului, atât în exercițiul funcției cât și în afara sa. Au făcut, prin urmare, judecătorii și procurorii obiectul supravegherii prin metode specifice, prin mijloace tehnice? Cine le-a aprobat? Absolut halucinantă este și prevederea potrivit căreia, în cazul în care Inspecția Judiciară intenționa valorificarea informațiilor, era obligatorie nedivulgarea faptului că acestea provin de la Serviciul Român de Informații, pentru că acest fapt putea periclita independența atribuțiilor legale ale părților. Fraza aceasta este de un cinism desăvârșit. Protocolul în sine nu are nimic de a face cu respectarea atribuțiilor legale ale părților, ci este el însuși un abuz cap coadă. (…)

      Democrația și statul de drept din România au fost subminate, iar drepturile și libertățile românilor cu adevărat au ajuns să fie considerate un lux. (…) Depinde de noi, de fiecare dintre noi, dacă acceptăm să privim cu indiferență astfel de înțelegeri secrete care au subminat grav statul de drept, cu consecințe asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români, sau alegem să luăm atitudine și să solicităm corectarea lor.” a scris judecătoarea Dana Gîrbovan pe contul personal de socializare.

Sursa foto: ://www.google.ro/search?q=sri&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiHj-7104feAhWFPOwKHRTDCmYQ_AUIDigB&biw=1920&bih=889#imgrc=FNgzbVF6iBX_2M: