Paul Stănescu – „baronul Oltului”, domneşte peste Consiliul Judeţean, filiala PSD Olt şi întreg judeţul

Paul Stănescu – „baronul Oltului”, domneşte peste Consiliul Judeţean, filiala PSD Olt şi întreg judeţul

La cei 56 de ani, Paul Stănescu face parte din cea mai nouă categorie socio-profesională a ţării: baronii politici regionali. În aprilie a fost ales printre cei opt vicepreşedinţi regionali ai PSD, funcţie ce presupune o serie de avantaje şi reprezintă, în fapt, primul pas spre căpătarea fotoliului de “guvernator” al Olteniei. Pentru a ajunge aici, Stănescu a trebuit să se facă frate de cruce cu duşmanii săi.
Traseul lui Paul Stănescu indică un personaj ce redă întocmai exemplul politicianului român: iniţial, la începuturile carierei, afişează imaginea unui om “de rând”, glumeţ, extrem de amabil şi aparent sincer, pentru ca, pe parcurs, să “evolueze” într-o persoană interesată doar de păstrarea privilegiilor de pe urma funcţiilor politico-administrative acumulate între timp. Stănescu se poate considera, la cei 56 de ani, un om împlinit cu adevărat. Căsătorit, cu doi copii – un băiat şi o fată, acesta ocupă cele mai înalte funcţii politice şi administrative în judeţul Olt: este preşedinte al Consiliului Judeţean Olt aflat la al doilea mandat consecutiv, conduce filiala judeţeană a PSD (tot pentru a doua oară la rând, n.a.) şi, de aproape două luni, este vicepreşedinte regional al partidului la nivel naţional, ceea ce îi asigură, spun gurile rele, accesul direct la funcţia de guvernator al Olteniei potrivit proiectului de regionalizare al PSD pe care populaţia va fi chemată la finele anului să îl aprobe prin referendumul Constituţiei retuşate.
Paul Stănescu s-a născut în satul Vişina Noua din comuna Vădăstriţa, judeţul Olt. Cursurilor şcolii generale din Vişina i-au urmat studiile liceale în oraşul Corabia (Liceul Teoretic, n.a.), pentru ca, apoi, să urmeze Facultatea de Agronomie din Craiova. Armata a făcut-o la o unitate a M.Ap.N. de unde a ieşit cu gradul de locotenent-major. A condus o fermă cu profil legumicol din Corabia între 1991-1992, pentru ca, ulterior, să deţină postul de director al SC Agromesc SA Vişina ani la rândul. În 2003 a intrat în politică înscriindu-se în PSD, iar în 2004 a fost ales consilier judeţean. Până în anul 2008 a stat în umbra lui Ion Toma, preşedinte al organizaţiei PSD Olt pe atunci, care l-a şi ajutat să ajungă preşedinte al Consiliului Judeţean, deşi numele său era total necunoscut chiar şi multor membri ai partidului. Practic, Stănescu a intrat în cursa electorală din vara 2008 pentru preşedinţia C.J. Olt cu şansa a treia, în faţa sa fiind plasaţi fostul “eurobaron” Marin Ionică (PDL), respectiv Jenel Copilău (PNL).
Reales ca înainte de ‘89
După ce a înhăţat scaunul de şef administrativ al judeţului, relaţiile dintre el şi Toma s-au răcit considerabil, se zice, din cauza afacerilor. Stănescu a trecut atunci la fapte: a candidat împotriva lui Toma la alegerile pentru şefia partidului din iulie 2010 şi a pus mâna şi pe partid. Ion Toma a fost exclus din PSD Olt în martie 2011 din cauza nenumăratelor jocuri politice pe care le făcea la acel moment şi a trecut la UNPR, partidul traseiştilor. Acum, cei doi sunt din nou în aceeaşi barcă. Fiii celor doi, Ovidiu Toma şi Alexandru Stănescu, derulează afaceri împreună prin intermediul unei firme numite “SC Personal Finance Invest SRL”, ce are ca profil activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.
Şeful pesediştilor de la Olt are ca pasiuni notorii călătoriile şi vânătoarea. În urma alegerilor locale din 10 iunie 2012, Paul Stănescu a fost reales în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Olt pe listele USL/PSD după ce a câştigat detaşat cursa electorală în faţa celorlalţi contracandidaţi, cu un procent de 64,19% din totalul celor 237.950 voturi valabil exprimate. De asemenea, a fost reconfirmat ca preşedinte al PSD Olt la data de 6 aprilie 2013, când a fost reales ca pe vremea lui Ceauşescu: a fost singurul candidat, votarea având loc pe sistemul “votului deschis”. Datorită rezultatelor obţinute în urma celor două runde de alegeri de anul trecut (locale şi parlamentare, soldate cu: un număr de 73 de primării adjudecate din 112 la alegerile locale - inclusiv municipiile Slatina şi Caracal; opt parlamentari, primul loc pe ţară la referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu cu prezenţă de 73,89%), dar şi cele din martie a.c. pentru Primăria Slatina, Stănescu a fost ales vicepreşedinte regional al partidului la nivel naţional. Din noua postură, el va răspunde, în afară de Olt, şi de judeţele limitrofe Dolj, Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi.
Frăţia cu duşmanul
Pentru a ajunge la poziţia din prezent, Stănescu de la Olt a trebuit să se facă frate de cruce cu dracu’. Şi nu a stat o secundă pe gânduri. Înainte de alegerile locale din vara trecută, acesta l-a primit cu braţele deschise în partid, dar nu numai, pe Darius Vâlcov, fost primar al municipiului reşedinţă de judeţ Slatina din partea PDL, partid pe care l-a şi condus ani la rândul. În 2008, cei doi erau duşmani de moarte, Vâlcov profitând de orice ocazie, pe stradă sau la postul tv aservit din localitate, pentru a-l lua "în balon" pe Stănescu. Cu Vâlcov lider al PDL Olt, Stănescu şi PSD nu au avut niciodată vreo şansă la preluarea Slatinei. Lucrurile s-au schimbat complet din aprilie 2012, când Vâlcov a demisionat din partidul care l-a propulsat în politică pentru a trece la... partidul şi oamenii pe care până mai ieri îi lua peste picior cu orice prilej. Mutarea a şocat pe toată lumea tocmai din cauza relaţiilor vechi de adversitate dintre cei doi lideri politici.
Cu Vâlcov alături, Stănescu şi PSD au câştigat lejer Slatina. Numai că cei doi au mers mai departe cu planul lor din timp elaborat şi, toamna trecută, cei doi au anunţat o nouă bombă: Darius Vâlcov candidat la Senat din partea PSD/USL, chiar dacă acesta promisese în nenumărate rânduri că nu îşi va întrerupe mandatul de primar tocmai pentru a finaliza proiectele începute. Totul a fost praf în ochii alegătorilor, iar Vâlcov şi-a văzut un nou vis devenit realitate în decembrie anul trecut, când a ajuns senator, cu ajutorul neprecupeţit al lui Paul Stănescu, fostul duşman de clasă. Iar acesta a fost doar începutul, preşedintele CJ/PSD Olt acceptând lângă el rapid aproape tot grupul de pedelişti care, înainte de sosirea lui Vâlcov la “partidul-mumă”, îi provocaseră atâtea probleme şi batjocură.
Ajutor total pentru frate
Din postura de lider incontestabil al judeţului, Paul Stănescu şi-a ajutat şi fratele, Alexandru (52 de ani), să se ridice din anonimat, chiar dacă acesta avea afaceri importante şi, automat, o avere pe măsură. Stănescu sr. l-a impus fără probleme pe „lista albă” de la Camera Deputaţilor înainte de alegerile parlamentare din 2012, iar restul a fost doar o problemă de timp. Alexandru Stănescu a candidat pe Colegiul 7, ce cuprinde zona de sud a judeţului din jurul oraşului Corabia, lucru defel întâmplător, ci ales strategic deoarece Colegiul cuprinde şi localitatea natală a familiei prezidentului C.J. Olt, respectiv comuna Vişina.
Tot în acest mod a devenit explicabil şi de ce Consiliul Judeţean Olt a virat cele mai mari sume publice pentru diverse investiţii – majoritatea reparări ori asfaltări de drumuri - către această zonă de când Paul Stănescu este la cârma instituţiei amintite. Să mai menţionăm că tatăl lui Paul Stănescu, Constantin Stănescu, este primar al comunei Vişina din anul 2004.
“Navetă” pe bani publici
“Baronul roşu” de la Olt, Paul Stănescu, are o avere frumoasă, cele patru imobile din dotare plasându-l, în anul 2011, pe locul 5 pe ţară în topul preşedinţilor de consilii judeţene în acest sens. Practic, preşedintele CJ/PSD Olt este unul dintre cei mai avuţi bugetari din judeţ. Potrivit celei mai recente declaraţii de avere completată în iulie 2012, Stănescu deţine aproximativ 35,5 hectare de teren agricol, două terenuri intravilane şi unul în extravilan, două magazine, o casă şi un apartament pe raza localităţilor Craiova şi Vişina, precum şi un autoturism marca Nubira din 2002. Cu toate acestea, Stănescunu nu se dă în lături în a se folosi de maşina de serviciu, un model 4x4 marca Mitsubishi Outlander de peste 30.000 de euro, pentru a face aproape zilnic naveta în comuna natală aflată în sudul judeţului, la zeci de kilometri de Slatina. În anul 2011 a încasat din salariul de preşedinte al C.J. Olt suma de 58.000 lei, la care se adaugă venitul anual al soţiei - 21.600 lei, plus 5.140 lei rezultaţi din arenda terenului.
În anul 2011, Paul Stănescu ocupa primul loc într-un top naţional al suprafeţelor de teren deţinute de preşedinţii de consilii judeţene. Potrivit site-ului econtext.ro, cele 35,5 hectare teren deţinute pe atunci făceau din Stănescu cel mai bogat preşedinte de consiliu judeţean din ţară la acest capitol.
În general, familia boss-ului Paul Stănescu este una “împlinită” la capitolul afaceri: membrii acesteia controlează firma SC Agromec Vişina SA, fiul său - firma SC Agromec Bucinişu SA, un alt membru al familiei este unic asociat al firmei To-Mak Grup SRL care, din 2009, derulează un proiect cu fonduri europene de peste 1 milion de euro pentru amenajarea unei ferme de creştere a porcilor. De asemenea, în comuna natală, familia Stănescu deţine şi o discotecă. În total, conform datelor oficiale, familia Stanescu deţine zeci de terenuri şi bunuri estimate la sute de mii de euro.