Metodologia acordării salariilor de merit are un…schepsis”.

Mare scandal, mare, la acordarea gradaţiilor de merit în învăţământul giurgiuvean

         Ca în fiecare an în această perioadă Inspectoratul Şcolar Giurgiu devine teatrul de desfăşurare a celor mai mari scandaluri din sistemul de învăţământ giurgiuvean, urmare a acordării gradaţiilor de merit. Care este miza? Următorii 4 sau 5 ani cadrele didactice beneficiare ale acestei gradaţii vor încasa în plus cu 25 la sută din salariul de bază. Sumă deloc de neglijat. Pentru a da curs solicitărilor mai multor cadre didactice ce ne-au cerut să întreprindem o mini anchetă privind modul cum au fost evaluate activităţile şi efortul dascălilor anul acesta am stat  de vorbă cu doi dintre factorii de decizie a acestui dificil  proces de apreciere a muncii cadrelor didactice: cei doi lideri de sindicat  (Ion Trăistaru şi Mircea Florescu), alături de şeful Comisiei de evaluare,  Alexandru Burgui, inspector şef adjunct al  ISJ Giurgiu.

         Metodologia acordării salariilor de merit are un…schepsis”. Totul a  început  prin autoevaluarea activităţii cadrelor didactice, profesorii acordându-şi singuri un anume punctaj pentru fiecare criteriu de evaluare din grila cadru. La dosarul fiecărui solicitant, al gradaţiei de merit, au fost depuse documente doveditoare ale tuturor cerinţelor/criteriilor din grila cadru. A urmat evaluarea inspectorilor de specialitate, pe fiecare materie în parte, după care a venit rândul evaluării in corpore, cu cei trei factori la un loc: inspectori de specialitate, şeful comisiei de evaluare şi cei doi lideri de sindicat. La final, Consiliul de Administraţie al Inspectoratului, recte inspectorul şef al ISJ, Petre Petre, au fost cei ce au întocmit listele cu admişi pe baza etapelor de evaluare descrise mai sus. Evident că au apărut contestaţiile. Căci doar este vorba de bani, şi nu de orice sumă! Prima observaţie pe care am dori să o facem este aceea că în majoritatea cazurilor  dascălii nu contestă subevaluarea lucrărilor lor, ci prezenţa altor colegi de-ai lor pe listele ”de merit”! Altfel spus, profesorii se contestă între ei! Metodologia  de acordare a gradaţiilor are, la rândul său, un ”schepsis” pe care dacă nu-l afli, faci valuri degeaba. El constă în faptul că gradaţia de merit se acordă într-un procent de 16% din numărul de profesori pe fiecare materie. Aşa se face că în timp ce un profesor care a obţinut să zicem 79 de puncte la o materie ca desenul, unde nu sunt decât 10 profesori de specialitate, ar putea să nu obţină gradaţie, în timp ce unul cu un punctaj mult mai mic, pe o specialitate unde numărul cadrelor este însă mult mai mare, la aplicarea acelui 16% să aibă şansa de a obţine această mult dorită gradaţie.

         Profesorul Trăistaru este sigur că din punctul lui de vedere totul este corect evaluat. O a doua observaţie a fost aceea remarcată de prof. Ion Trăistaru, liderul Ligii Cadrelor Didactice. Conform acestuia sunt profesori care şi-au mărit punctajul datorită diplomelor şi certificatelor prezentate la dosarul personal, în timp ce alţii au fost depunctaţi tocmai datorită absenţei acestora. ”Pe noi nu ne interesează cum au obţinut ei aceste documente…dacă ele sunt luate corect sau nu. Cine doreşte să demonstreze contrariul nu are decât să sesizeze organele în drept pentru începerea unor anchete” – preciza profesorul Trăistaru. Deşi, nu a contestat faptul că unele evaluări ale inspectorilor  de specialitate erau ”umflate” şi că în mod ciudat punctajele autoevaluărilor unor profesori erau identice cu cele ale inspectorilor  de specialitate, de parcă aceştia ar fi comunicat prin telepatie, liderul de sindicat  ne-a asigurat că evaluările lor au fost cât se poate de corecte, solicitând chiar ca ele să  fie  oricând verificate de oricine are suspiciuni în această privinţă. „Probabil unii au crezut că sindicatele vor semna doar, ca primarul, la sfârşit,  fără să se implice în evaluarea cadrelor didactice, iată de unde reies probabil aceste diferenţe în unele cazuri, dar ele au fost remediate, vă asigur, astfel încât să nu mai existe nicio bănuială”.

         Cineva a avut interesul de a justifica eşecul unor candidaţi, dând vina pe sindicate. Ion Trăistaru se declara însă, indignat,  că unii inspectori care au dorit probabil să se justifice faţă de cei cărora le promisese marea cu sarea la aceste evaluări, s-au apucat să dea vina pe sindicate, acuzându-i pe reprezentanţii acestora că i-au depunctat în mod intenţionat pe profesori, deşi toţi cei trei factori numiţi la începutul acestui material,  au fost de acord cu menţiunile reprezentanţilor de sindicat, pe care ulterior le-au semnat şi aprobat.”Ba mai mult de atât, noi, sindicatele, am propus ca la materiile ce rămăseseră fără nicio gradaţie anul acesta  – asta din cauza faptului că anul trecut materiile respective beneficiaseră de un număr mai mare de gradaţii – să-l primească totuşi şi ele câteva, prin redistribuire. Deşi iniţial inspectorul şef, Petre Petre, nu prea s-a arătat de acord cu această propunere noi sperăm să reuşim să convingem că acest lucru este legal şi oportun, decât  ca sumele să fie returnate ministerului. De remarcat şi faptul că din cauza timpului scurt rămas la dispoziţie, în perioada 1-7 mai,  nu am mai putut evalua dosarele învăţătorilor, educatorilor şi directorilor de şcoli, fapt ce nu ne face responsabili de rezultatele evaluărilor,  obţinute în acest caz, sindicatele urmând a nu semna procesele verbale şi documentele întocmite în această situaţie”, a mai spus  profesorul Trăistaru.

         Unii ameninţă cu DNA-ul,  în timp ce alţii îşi justifică activitatea cu zeci de documente Profesorii au depus contestaţii în număr de circa 10% din cei ce au solicitat aceste gradaţii, iar  o parte dintre cei nemulţumiţi deja s-au apucat să ameninţe chiar şi cu sesizări la DNA. Una dintre cele mai contestate cadre didactice al acestui examen de evaluare  este profesoara  Mirela Delea,  directoare a Liceului Ion Maiorescu. Atât  din declaraţiile şefului comisiei de evaluare, prof. Alexandru  Burgui cât şi din cele ale liderului de sindicat Trăistaru am înţeles însă că doamna  profesor a prezentat un important număr de documente la dosarul său şi că în ciuda acestora a fost totuşi depunctată – aşa cum declara prof. Alexandru Burgui – cu vreo 23-24 de puncte. De subliniat şi o altă observaţie a profesorului Trăistaru conform căreia grila cadru cu criteriile de departajare între profesori la aceste gradaţii de merit, a fost lăsată să fie realizată de fiecare inspectorat şcolar judeţean în parte, fără a exista una cadru pentru toate inspectoratele din ţară. Lucru care a dus la câteva nerealizări în acest sens. Aşa se face că grila cadru a Inspectoratului Şcolar din Capitală este cu mult mai completă faţă de cea pusă la dispoziţia comisiei de evaluare la Giurgiu, lucru ce a uşurat misiunea  comisiei din Bucureşti, dându-le evaluatorilor mai multe elemente (repere) pentru punctarea exactă a solicitanţilor.

         Lipsa de timp şi aspectele tehnice vinovate de izbucnirea acestui scandal.  În privinţa poziţiei celuilalt lider de sindicat,  Florescu Mircea  (Sindicatul Învăţământului General – SIG) cu privire la scandalul stârnit  de lista  beneficiarilor salariilor de  merit de către cadrele didactice din judeţul Giurgiu, ea a fost una cât se poate de tranşantă.  Acesta a comentat  această isterie  ca  fiind cauza unei proaste interpretări a metodologiei. ”Fişele au fost întocmite în grabă şi se poate vorbi chiar de o anume dificultate în a interpreta punctajele. Baremul propus s-a dovedit şi acesta a fi unul discutabil. Este vorba de aspecte ,,tehnice’’ care ţin de activitatea vocaţională, de diplomele depuse la dosar (n.red.- care se pare că s-au „însumat’’) ” a declarat Mircea Florescu.

         El a precizat şi modalitatea în care se întocmesc aceste dosare de către profesori şi pentru care s-a luat în considerare perioada de activitate didactică cuprinsă între septembrie 2008 şi august 2012. ”Profesorul este nevoit să-şi justifice participarea la concurs prin documente justificative de tipul adeverinţelor, diplomelor, actelor eliberate de diverse alte instituţii ale statului, de către Casa Corpului Didactic etc. Pot anexa chiar şi cărţile publicate, articolele de reviste sau alte dovezi care atestă participarea la diverse simpozioane. Dosarul include printre altele şi câteva zeci de cerinţe care trebuie îndeplinite”, a mai precizat liderul SIG.

         Şeful comisiei de evaluare vorbeşte despre  ”interpretări eronate” şi simple ”coincidenţe”. Preşedintele comisiei de evaluare  pentru obţinerea gradaţiilor de merit, Alexandru Burgui, inspector şef adj. al ISJ Giurgiu, se jură că analiza dosarelor s-a făcut  la gradul maxim de corectitudine. ”Ca preşedinte al comisiei de evaluare am urmărit, în primul rând, să se aplice criterii unitare peste tot şi în sensul acesta i-am rugat pe inspectorii şcolari şi pe membrii consiliului consultativ”, precizând că liderii de sindicat au avut dreptul de a modifica punctajul obţinut de solicitanţi, conform metodologiei şi graficului. În privinţa graficului cadru de criterii Burgui a spus: Procedura dată de minister era foarte clară, să se respecte ponderea procentuală a criteriilor de evaluare, într-un fel a cadrelor  didactice, şi într-un  alt fel la directori, inspectoratele având libertatea să-şi creeze fişa,  respectând criteriile din metodologie. Şi eu cred că,  criteriile au fost bine făcute, bine claculate, explicizate însă vă dau un singur exemplu acolo unde au apărut interpretări eronate. De exemplu, la criteriul ce dădea un număr de puncte pentru cei ce au lucrat cu copiii  cu probleme deosebite, CES (n.red.- Cerinţe Educative Speciale).

         Aici unii s-au supraevaluat  crezând că poate să înşele vigilenţa celor care îl vor evalua, deşi el nu are o justificare a acelor puncte, o dovadă clară că el chiar a lucrat în acest plan, dovada urmând a o avea de la medic. El a crezut că este suficient să declare că lucrează cu copiii, fără a pune alături şi dovada, documentul justificativ, drept pentru care evaluatorul l-a depunctat pe candidat” În privinţa potrivirii de punctaj între inspectorii de specialitate şi candidaţi, Alexandru Burgui a considerat că este o simplă coincidenţă. Şeful comisiei de evaluare a ţinut să sublinieze faptul că rezultatele finale au fost trecute prin Consiliul de Administraţie fiind votate în majoritate, doar cu o singură abţinere. În privinţa contestaţiilor, prof. Burgui declara că ele vor fi analizate de o nouă comisie, din partea inspectoratului, confirmând faptul că există şansa ca unii să obţină punctaje mai mari în urma acestor demersuri.

         În anii trecuţi procentul celor care au obţinut  efecte pozitive la contestaţii au fost  cam de 2-3%, recunoscând că şi evaluatorii sunt şi ei oameni şi că mai pot greşi. Urmând ca această nouă comisie să repare ceea ce s-a greşit, chiar dacă sunt lideri de sindicat”, a conchis inspectorul şef adj. al Inspectoratului Şcolar  Giurgiu.

         Până la aflarea rezultatelor contestaţiilor vă lăsăm pe dumneavoastră să comentaţi asupra rândurilor de mai sus cu speranţa că ele au reuşit să lămurească o serie de lucruri asupra cărora planau mari semne de întrebare.