Mandatele date de ICCJ pentru SRI sunt abuzive

      Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) spun, din nou, că utilizarea mandatelor de siguranță națională în dosare de corupție încalcă viața privată, transmite luju.ro. Înalta Curte de Casație și Justiție avea cunoștință încă din 2007 de jurisprudența CEDO, dar a ales să o ignore și a continuat trimiterea mandatelor abuzive.

      Luju.ro transmite că, în urmă cu câțiva ani, CEDO a decis în cauza Dumitru Popescu vs. România că eliberarea mandatelor de siguranță națională (MSN) în dosarele de corupție, în baza Legii nr. 51/1991 referitoare la siguranța națională, este o măsură care nu are suport legal și prin care se încalcă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitor la ``dreptul la respectarea vieții private și de familie``. ICCJ nu a reținut de prima dată această decizie a CEDO și a fost nevoie de o altă pronunțare care condamnă România și reamintește Senatului din țara noastră că legislația trebuie modificată, pentru a determina Înalta Curte să nu mai emită astfel de mandate în baza Legii 51/1991 în dosarele de corupție. Luju.ro este de părere că Inspecția Judiciară trebuie să cerceteze judecătorii care au emis mandate de siguranță națională, deși CEDO le-a declarat abuzive.

      A doua decizie de acest fel este cea din cauza Stana vs. România, pronunțată la începutul acestei luni, în care judecătorii europeni au hotărât că a existat ``o violare a art. 8 din Convenție din cauza lipsei unor măsuri de protecție în cadrul procedurii de interceptare pe mandate de siguranță națională``. Mai exact CEDO a conchis că sistemul de eliberare a MSN-urilor ``nu dispune de garanții adecvate``. Având în vedere caracterul secret al mandatelor de siguranță națională emise de ICCJ, CEDO a luat decizia corectă; decizie care urmărea blocarea Statului paralel creat cu ajutorul protocoalelor secrete care au permis ca Serviciul Român de Informații să aibă o implicare mult prea mare în justiție. România a fost condamnată de CEDO pe bună dreptate, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție a dat condamnări prin mijloace ilegale care încălcau drepturile omului. 

      În pasajele publicate de luju.ro, care fac parte din motivarea Deciziei CEDO în cazul Stana vs. România, se află și conținutul art. 8 din Convenție, care spune: ``Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale. Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege și constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protecția sănătății, a moralei, a drepturilor și libertăților altora.``

      ``Curtea observă de la bun început că, convorbirile telefonice sunt acoperite de noțiunile de ``viață privată`` și de ``corespondență`` în sensul articolului 8. (...) De asemenea, aceasta constată că, în speță, o convorbire telefonică între reclamant și M.G. a fost interceptată pe baza unui mandat eliberat de procuror în baza prevederilor Legii nr. 51/1991.

      Curtea reiterează, de asemenea, că a examinat deja dacă sistemul aplicat în România, care reglementează interceptările telefonice din motive de securitate națională, a respectat cerințele articolului 8 al Conveției. (...) Aceasta a decis că sistemul nu dispune de garanții adecvate și, prin urmare, a încălcat cerințele articolului 8, în măsura în care procurorul care autorizează supravegherea nu era independent de executiv (...); decizia procurorului de a intercepta comunicațiile nu a făcut obiectul unei revizuiri judiciare înainte de a fi efectuată; persoanele afectate de supraveghere nu au putut contesta în fața unei instanțe consecințele interceptării; și nu au fost menționate în lege circumstanțele în care transcrierile ar putea fi distruse.

      Curtea notează că faptele din prezenta cauză sunt similare cu cele examinate în Dumitru Popescu și că le sunt aplicabile aceleași legi. (...) Din aceste motive, având în vedere jurisprudența precedentă și examinând observațiile prezentate de părți în prezenta cauză, Curtea nu vede niciun motiv să se abată de la concluzia la care a ajuns în cauza Dumitru Popescu, citată mai sus, în special având în vedere că aceleași legi sunt în discuție în prezenta cauză. 

      În consecință, Curtea consideră că în prezenta cauză a avut loc o violare a articolului 8 din Convenție din cauza lipsei unor măsuri de protecție în cadrul procedurii de interceptare telefonică pe mandate de siguranță națională.`` se arată în motivarea Curții Europene a Drepturilor Omului.

      În 2012 Ilie Stana a fost condamnat printr-o hotărâre definitivă de către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru luare de mită, având la bază și transcrierea unei convorbiri telefonice din 2002, purtată de Ilie Stana (manager de bancă la momentul respectiv) și M.G persoana căreia i-ar fi solicitat o sumă de bani în favoarea acceptării unui împrumut. Conversația a fost ascultată în baza unui mandat emis de procuror în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională pentru perioada 13 august - 12 noiembrie 2002.

Sursa foto: ://www.radiocluj.ro/2018/10/20/romania-condamnata-la-cedo/