Recent, președintele Franței, Emmanuel Macron, a ținut un discurs menit să reducă starea de nemulțumire a cetățenilor și a decretat stare de urgență economică și socială în urma protestelor violente ale ``Vestelor Galbene`` care s-au soldat, printre altele, și cu victime. Prima intervenție a lui Macron după aproximativ 4 săptămâni de proteste care au mutilat Franța, vine cu o serie de măsuri menite să reformeze statul, sistemul de pensii, indemnizațiile de șomaj, și altele. Însă, aceste măsuri ar trebui să coste aproximativ 10 miliarde de euro, și vor duce la creșterea deficitului public al Franței peste 3% - limită cerută de Bruxelles, conform hotnews.ro.
În discursul său ``către națiune``, Macron a promis creșterea salariului minim interprofesional cu 100 de euro ``fără ca acest lucru să-l afecteze pe angajator``, pentru pensiile mai mici de 2.000 de euro va fi eliminată contribuția socială, plata orelor suplimentare fără a fi impozitate din 2019, primă de sfârșit de an acordată de companiile ``care pot`` fără ca aceasta să fie impozitată sau să se plătească pentru ea contribuții sociale, conform AFP. În concluzie, președintele Franței a recunoscut că ``s-a întâmplat să îi rănesc pe unii dintre voi cu afirmațiile mele`` lucru care a condus spre o stare de furie și de indignare, dar chiar și așa condamnă ``comportamentele iresponsabile``.
Oare măsurile pe care le-a luat Macron în vederea realizării ``Europei cu două viteze`` au condus la prostetele violente din ultimele săptămâni? Președintele Franței cerea anul trecut înființarea unui buget separat al zonei euro și dorea ca statele membre ale acestei zone, să se unească pentru a se dezvolta mai repede și pentru a fi mai rezistente în fața unor posibile crize. Ideea sa a fost susținută și de Germania și de Olanda. Cum era de așteptat, celelalte state europene, dar care nu sunt membre ale zonei euro, au reacționat și au transmis că nu ar fi corect ca Europa să se împartă în acest fel, existând un risc major ca țările ce nu au adoptat încă moneda euro, să fie transformate în țări de rangul al doilea cu o influență mai scăzută și fonduri pentru dezvoltare mai puține în viitor. Se pare că cine sapă groapa altuia... cade el în ea.
Nu ar fi cazul ca Franța să frâneze, cel puțin, să facă loc și țărilor din estul Europei să profite de beneficiile Uniunii Europene pentru a prospera mai repede? Oare dezvoltarea mai lentă a României se datorează acestor țări care construiesc ideea unei ``Europe cu două viteze``? România a fost pustiită de resurse de unele țări care se consideră mai evoluate; nu ar trebui să fie rândul nostru acum să apăsăm pe accelerație?
Sursa foto: ://evz.ro/ce-se-ascunde-in-spatele-denumirii-europa-cu-doua-viteze-si-cu.html